Iluzia comunismului în România
Aproape 36 de ani au trecut de la Revoluția din 1989, dar ideea că în comunism „era mai bine” a câștigat popularitate în rândul românilor. Un sondaj INSCOP din 22 iulie arată că 55,8% dintre români consideră regimul comunist un lucru bun. Această nostalgie se bazează pe percepția că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun, că în perioada sa era mai puțină corupție și că România era respectată pe plan internațional. Însă, cât de realiste sunt aceste afirmații?
Corupția în comunism
Cosmin Popa, istoric, afirmă că „corupția în comunism era structurală” și că aceasta se manifesta în toate domeniile, de la vârful statului până la baza societății. Mădălin Hodor, alt istoric, completează spunând că „toată lumea dădea șpagă” și că comerțul la negru era singura modalitate eficientă de a obține bunuri. Corupția era esența sistemului comunist, iar cea din perioada postdecembristă a fost moștenită de la corupția generalizată a comunismului.
Eficiența instituțiilor statului
Popa subliniază că instituțiile statului nu erau eficiente, fiind în slujba partidului și a dictatorului, nu a cetățeanului. Mădălin Hodor afirmă că „singura instituție din România era Nicolae Ceaușescu”, iar instituțiile doar executau directivele partidului.
Percepția internațională asupra României
Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe, subliniază că România avea probleme interne și externe și că politica internă a influențat-o pe cea externă. În perioada 1965-1973, Ceaușescu a beneficiat de o oarecare emancipare pe plan internațional, fiind văzut ca un lider aparte, dar această tendință a început să se inverseze în anii ’80, când țara a intrat într-un regim de izolare severă.
Dependenta de Uniunea Sovietică
Hurezeanu explică faptul că România nu era o țară suverană, fiind înregimentată în Pactul de la Varșovia și CAER. De exemplu, în perioada 1978-1979, România a fost nevoită să apeleze la URSS pentru petrol după căderea regimului din Iran, ceea ce a dus la o criză economică. Mădălin Hodor adaugă că România depindea de resursele furnizate de sovietici, iar suveranitatea era doar o iluzie menită să controleze populația.
Concluzie
Miturile despre comunismul românesc, inclusiv percepția asupra lui Ceaușescu ca lider excepțional și a influenței internaționale a României, sunt adesea influențate de dezamăgirile curente și de o idealizare a trecutului. Analiza istorică arată că realitatea era departe de percepțiile nostalgice, cu o corupție endemică și o dependență de Uniunea Sovietică care a afectat profund evoluția țării.
