Comisia Europeană interzice importurile de gaze rusești până în 2026
Comisia Europeană a decis să oprească cumpărarea de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât se planificase inițial. Această măsură face parte dintr-o strategie mai amplă de reducere a dependenței de combustibilii fosili ruși.
Măsuri specifice adoptate
- Contractele pe termen lung cu Rusia trebuie încheiate până la sfârșitul lui 2026.
- Tranzacțiile pe termen scurt trebuie finalizate în 6 luni de la aplicarea sancțiunilor.
- Scopul principal este reducerea veniturilor pe care Rusia le obține din vânzarea combustibililor fosili.
- Companiile din UE nu mai pot investi în zone economice rusești.
- Tranzacțiile cu criptomonede sunt restricționate.
- Sancțiuni sunt aplicate unor companii din China, Thailanda și India, suspectate că ajută Rusia să ocolească sancțiunile.
Interdicții și sancțiuni suplimentare
Recent, Comisia Europeană a anunțat și alte măsuri, inclusiv:
- Interdicție de import de GNL rusesc (detaliile nu sunt încă clare).
- Sancțiuni împotriva a 118 nave, totalizând peste 560.
- Încetarea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft.
- Înghețarea activelor unor companii energetice nenumite.
- Sancțiuni împotriva companiilor care cumpără petrol rusesc pentru a ocoli plafonul de preț.
- Sancțiuni împotriva rafinăriilor și comercianților de petrol din țări terțe, inclusiv China.
Reducerea treptată a importurilor de gaze rusești
Uniunea Europeană a stabilit că până la sfârșitul anului 2027 trebuie să reducă treptat importurile de gaze rusești, care în prezent reprezintă 7% din totalul gazelor importate. În prima jumătate a anului 2025, UE a importat 10,9 miliarde m³ de GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream, cu un total de 155,9 miliarde m³ de gaze.
Uniunea Europeană nu a identificat noi surse de gaze în ultimii ani, iar livrările din Libia au scăzut la zero în T2 2025, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor pentru a satisface cererea.
Alternativa României pentru Serbia
Serbia, unul dintre puținii cumpărători de gaze rusești din Europa, caută surse alternative de gaze și a semnat un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ de gaze pe zi. În prezent, majoritatea gazului din Serbia rămâne rusesc, cu 9,5 milioane m³ pe zi.
România ar putea deveni o sursă alternativă, mai ales după începerea producției în Neptun Deep. La sfârșitul lunii iunie, Srbijagas și Transgaz au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi, având scopul de a diversifica sursele de gaze și de a crește siguranța aprovizionării.
Până la finalul lunii septembrie, cele două companii trebuie să elaboreze un plan comun pentru conectarea sistemelor de transport de gaze dintre România și Serbia.
Impactul sancțiunilor asupra NIS
NIS, monopolul petrolier sârbească deținut majoritar de Gazprom, solicită o a șaptea derogare de la sancțiunile americane pentru a evita riscurile în aprovizionarea cu țiței. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, se va întâlni cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta despre tarifele și sancțiunile care afectează NIS.
Concluzie
Deciziile Comisiei Europene de a interzice importurile de gaze rusești și de a impune sancțiuni severe reflectă un angajament ferm de a reduce dependența energetică de Rusia, cu implicații semnificative pentru securitatea energetică a Uniunii Europene și a țărilor din vecinătate.
