Estonia deschide cel mai mare centru european pentru minerale rare
Europa își intensifică eforturile pentru a construi cea mai mare uzină de procesare a pământurilor rare de pe continent, situată la granița cu Rusia, în scopul reducerii dependenței strategice de China în aprovizionarea cu magneți esențiali pentru tehnologiile moderne. Centrul, dezvoltat de compania canadiană Neo Performance Materials, a fost inaugurat în septembrie și își va extinde producția în contextul diversificării lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice.
Locația strategică și rolul uzinei
Uzina se află în orașul industrial Narva din Estonia, separată de Rusia doar de râul Narva, care reprezintă frontiera externă a NATO și a Uniunii Europene. Analiștii estimează că această instalație va avea un rol crucial în reducerea dependenței Europei de importurile chineze, deși provocările rămân semnificative.
Produse esențiale și cererea de pe piață
Magneții fabricați din pământuri rare sunt indispensabili pentru vehicule electrice, turbine eoliene, smartphone-uri, echipamente medicale, aplicații de inteligență artificială și sisteme de armament de înaltă precizie. Directorul Neo, Rahim Suleman, a declarat că uzina este pe cale să producă 2.000 de tone de magneți în acest an, cu planuri de creștere la 5.000 de tone și mai mult, pe fondul unei piețe în expansiune rapidă.
Provocările și obstacolele în dezvoltare
În prezent, aproape toți magneții de pământuri rare utilizați în Europa provin din China, iar fabrica din Narva ar putea acoperi în viitor aproximativ 10% din cererea regională. Totuși, Europa se confruntă cu obstacole precum deficitul de finanțare, reglementările stricte, un lanț de aprovizionare limitat și costurile de producție ridicate, care pun la îndoială fezabilitatea obiectivelor ambițioase ale Bruxelles-ului.
Context geopolitic și investiții
Minereurile rare au devenit un subiect central în competiția geopolitică dintre SUA și China, Beijingul având un control semnificativ asupra lanțului global, realizând aproximativ 60% din extracția mondială și peste 90% din producția de magneți. Europa este cel mai mare importator al Chinei, iar recent, China a amânat introducerea unor noi restricții la export, menținând în continuare reglementările anterioare.
În acest context, Estonia consideră proiectul din Narva esențial pentru tranziția sa economică. Uzina a beneficiat de 18,7 milioane de euro din fonduri europene și este văzută ca un exemplu al direcției în care Uniunea Europeană dorește să-și dezvolte capacitatea industrială.
Concluzie
Proiectul din Estonia reprezintă un pas important în eforturile Uniunii Europene de a-și diversifica sursele de aprovizionare cu minerale critice, dar și o provocare semnificativă în contextul competitiv și geopolitic global.
