Elena Udrea: „Ambasadorul Gitenstein a dezvăluit că democrații din SUA nu m-au dorit președinte al României.”

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: Google Images

Declarațiile Elenei Udrea despre eșecul în alegerile prezidențiale

Elena Udrea a discutat, duminică, la Realitatea Plus, despre eșecul său de a deveni președinte al României, pe care îl atribuie influenței serviciilor străine și democraților din Statele Unite. Ea a afirmat că alternativa cu ea în funcția de președinte, împreună cu Traian Băsescu în politică, a alarmat pe cei care aveau alte interese.

Influența serviciilor străine

Udrea a susținut că sistemul „sorosist” a distrus clasa politică din România și a plasat la conducere persoane obediente și slab pregătite. În 2015, ea a crezut că Florian Coldea a acționat independent, dar acum consideră că el a fost un instrument al „Deep State” din SUA, subliniind influența semnificativă a Victoriei Nuland în acea perioadă.

Colaborarea internațională

Elena Udrea a explicat că între 2009 și 2014 a existat un joc internațional pentru controlul României, implicând servicii secrete românești și străine. Ea a menționat că au existat colaborări între serviciile românești și cele franceze, care au avut loc în timpul campaniei sale pentru președinție.

Interesele economice și influența lui George Soros

Udrea a declarat că, atunci când un serviciu străin are interese într-o țară, își subordonează sau colaborează cu autoritățile locale, având în vedere adesea interese economice. Ea a adăugat că George Soros l-a contactat personal pe Traian Băsescu pentru a o susține pe Monica Macovei.

Poziția Partidului Democrat din SUA

Fostul politician a afirmat că Partidul Democrat din SUA, prin intermediul ambasadorului Gitenstein, nu a dorit ca ea să devină președintele României, având în vedere că Soros a susținut-o pe Macovei. Udrea a candidat în alegerile prezidențiale din 2014, obținând un procent de 5,2% din voturi.

Concluzie

Declarațiile Elenei Udrea reflectă o percepție amplă asupra influenței externe în politica românească, sugerând că deciziile interne au fost influențate de interese internaționale complexe.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *