Efectele intervenției statului pe piața gazelor
Guvernul a adoptat un proiect de ordonanță care prelungește intervenția statului pe piața gazelor naturale pentru consumatorii casnici până la 31 martie 2027. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că această măsură are ca scop evitarea unei creșteri bruște a facturilor.
Corneliu Bodea, președintele Centrului Român de Energie, avertizează că astfel de măsuri ar trebui să fie temporare, menționând că „tranzitoriu a devenit, în ultimii ani, o stare de funcționare”. El subliniază că menținerea pe termen lung a intervențiilor administrative poate afecta concurența și funcționarea normală a pieței, slăbind semnalul de preț și anesteziind concurența comercială.
Calculul facturilor la gaze
Proiectul de ordonanță stabilește că, în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, prețul final facturat consumatorilor casnici va include costul de achiziție al gazelor, componenta de furnizare, tarifele reglementate pentru transport și distribuție, precum și taxele și TVA. Furnizorii vor aplica prețul cel mai mic dintre cel prevăzut în contract și cel stabilit prin ordonanță.
De asemenea, producătorii de gaze vor fi obligați să livreze o parte din producția internă către furnizori și producătorii de energie termică la un preț de 110 lei/MWh pentru consumul populației. Bodea consideră că acest preț poate avea un rol social pe termen scurt, dar nu poate deveni un model permanent, avertizând că extinderea repetată a plafonării creează incertitudine pentru investitori.
Impactul asupra consumatorilor și pieței
Prelungirea intervenției statului înseamnă că prețurile la gaze pentru consumatorii casnici vor continua să fie influențate de reglementări până la 31 martie 2027. Fără această măsură, liberalizarea completă a pieței ar fi putut duce la creșteri rapide ale facturilor. Mecanismul actual este considerat temporar, până când piața va funcționa fără intervenții administrative.
Ordonanța impune și constituirea unor stocuri minime de gaze înainte de sezonul rece 2026-2027, cu un nivel de aproximativ 90% din capacitatea depozitelor naționale. Bodea afirmă că, deși această măsură este în conformitate cu obligațiile europene, nu rezolvă toate problemele sistemului de înmagazinare din România.
Consecințele pentru furnizori
Plafonarea componentei de furnizare la 15 lei/MWh nu creează presiune suplimentară asupra furnizorilor, care se confruntă deja cu un nivel ridicat de datorii din partea statului. Bodea atrage atenția asupra riscurilor sistemice generate de transferul poverii sociale către actorii comerciali și subliniază că intervențiile legislative frecvente afectează deciziile de investiții din sectorul energetic.
Perspectivele viitoare ale pieței gazelor
Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră ar putea aduce aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze anual, influențând semnificativ piața gazelor din România. Bodea sugerează că, dacă noile volume de producție intră într-un cadru de reglementare stabil, acestea pot consolida echilibrul pieței interne și pot reduce dependența de importuri. Totuși, contextul geopolitic rămâne o influență majoră asupra prețurilor și securității aprovizionării.
Concluzie
Intervenția prelungită a statului pe piața gazelor naturale ridică întrebări despre viabilitatea pe termen lung a acestei măsuri și impactul asupra investițiilor și concurenței în sector, având potențialul de a destabiliza piața pe termen mediu și lung.
