Scrisoare deschisă către președintele Nicușor Dan
Principalele federații sindicale din învățământ și cercetare — „ALMA MATER”, FSLI și „SPIRU HARET” — au adresat o scrisoare deschisă președintelui Nicușor Dan, denunțând „măsurile injuste și nechibzuite” ale actualei coaliții de guvernare. Reprezentanții celor peste 300.000 de angajați din sistem avertizează că România a intrat pe o traiectorie periculoasă, în care austeritatea este mascată sub forma reformelor, iar promisiunile electorale de „salarii decente” au fost înlocuite cu tăieri bugetare drastice.
Contradicții între discursul oficial și realitate
Sindicatele subliniază o contradicție flagrantă între discursul oficial și realitatea cifrelor. Deși Strategia națională de apărare a țării, adoptată de Administrația Prezidențială în noiembrie 2020, definește educația ca o componentă esențială a securității naționale, deciziile financiare recente ignoră complet acest statut. În loc de investiții pentru reziliență, sistemul educațional se confruntă cu o subfinanțare cronică, plasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Sindicatele acuză guvernul că transformă educația și cercetarea în „pretinse cauze ale deficitului bugetar”, anulând ani de eforturi de modernizare.
Critica la adresa președintelui cu trecut academic
Sindicatele critică direct trecutul academic al președintelui, exprimându-și consternarea că un cercetător de carieră poate susține politici ce condamnă țara la paradigma „muncii ieftine”. Documentul menționează că legile adoptate în 2023, care promiteau alocarea a 15% din cheltuielile bugetului public pentru educație, au rămas neaplicate, generând o lipsă de predictibilitate financiară. Această situație blochează dezvoltarea unor sectoare industriale cu valoare adăugată și accelerează exodul tinerilor specialiști către universități străine, în condițiile în care posturile sunt blocate, iar granturile naționale lipsesc.
Problemele financiare ale universităților
Un aspect critic este legat de fondurile PNRR destinate cercetării, pe care statul român refuză să le ramburseze universităților. Instituțiile de învățământ superior sunt nevoite să acopere din fonduri proprii salariile cercetătorilor și cheltuielile curente, ceea ce le afectează grav echilibrul financiar. Sindicaliștii avertizează că universitățile sunt piloni economici locali, iar subfinanțarea lor provoacă un efect de domino asupra achizițiilor, serviciilor și consumului general. Lipsa acestor fonduri riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor europeni.
Solicitările sindicatelor
Sindicatele au înaintat o listă de solicitări adresată Executivului și Președinției, cerând abrogarea măsurilor impuse prin Legea nr. 141/2023, care au dus la creșterea numărului de elevi în clase și la majorarea normei didactice, considerate sabotaj la adresa calității actului educațional. Se solicită de asemenea deblocarea angajărilor și a soldurilor universitare, menținerea indemnizației de doctorat și o poziționare corectă a dascălilor în noua lege a salarizării. Mesajul sindical este clar: România nu poate fi simultan „codașa Europei la finanțare și fruntașă la performanță”, iar bugetul educației în scădere va afecta grav actuala administrație.
Concluzie
În contextul critic al educației din România, sindicatele subliniază urgentitatea acțiunilor guvernului pentru a preveni o criză profundă în acest sector esențial pentru dezvoltarea națională.
