Fragilitatea economiei românești în 2025
Economia României se confruntă cu o perioadă de fragilitate, evidențiată prin scăderea vânzărilor, presiunea inflației și majorarea taxelor. Conform datelor provizorii publicate de INS pe 5 decembrie, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,2% în trimestrul III din 2025 comparativ cu trimestrul precedent. Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceste semnale indică o economie aflată „la limită”, resimțind impactul scumpirilor din ultimul an.
Contribuțiile sectoriale la PIB
Deși PIB-ul pe primele nouă luni din 2025 este superior celui din 2024, creșterea nu este solidă, fiind rezultatul restructurărilor companiilor. Sectorul construcțiilor a avut cea mai consistentă contribuție pozitivă, cu o creștere de 8,5%, aducând +0,5% la formarea PIB. Agricultura a avansat cu +6,8%, iar sectorul IT și comunicații cu +2,9%, însă aceste creșteri nu sunt suficiente pentru a compensa pierderile din industrie și comerț.
Dezechilibre structurale în economie
Industria a scăzut cu 0,4%, iar comerțul a avansat doar cu 0,1%. De asemenea, intermedierile financiare s-au redus cu 0,6%, iar tranzacțiile imobiliare au stagnat. Exportul net a avut un impact negativ de -0,8%, importurile crescând cu 5,1%, mai rapid decât exporturile (+3,7%). Negrescu menționează că majoritatea companiilor și-au restructurat activitatea, iar motoarele economiei nu contribuie semnificativ la creștere.
Perspective pentru trimestrul IV
Analistul estimează că trimestrul IV ar putea aduce o creștere, susținută de încasările fiscale din TVA, impozit pe profit și contribuții salariale. Totuși, el avertizează că nu este suficient pentru a asigura o revenire sustenabilă. Chiar și în 2026, economia ar putea înregistra oscilații.
Riscurile economice și fiscale
Riscurile principale vin din noul regim fiscal, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri și taxa pe construcțiile speciale, care descurajează investițiile. Negrescu avertizează că, fără ajustări, „acalmia economică” s-ar putea transforma într-un declin accentuat.
Costurile energiei și competitivitatea
România se confruntă cu prețuri ridicate la energia electrică pentru firme, afectând competitivitatea producătorilor locali. Negrescu subliniază că produsele din import sunt mai ieftine decât cele românești, deficitul comercial depășind 25 miliarde de euro. Cheltuielile gospodăriilor au crescut cu doar 0,5%, iar cheltuielile administrației publice s-au redus, indicând o tendință de economisire și amânare a achizițiilor.
Concluzie
Economia românească se află într-o situație delicată, cu semnale de fragilitate și riscuri care amenință stabilitatea sa pe termen scurt. Fără măsuri de stimulare fiscală și îmbunătățiri în competitivitate, perspectivele de redresare rămân nesigure.
