Realitatea economică a României
România se confruntă cu o situație financiară alarmantă, conform declarațiilor deputatului AUR, Petrișor Peiu. Veniturile statului și ale marilor companii sunt semnificativ mai mici comparativ cu cheltuielile, în special cele destinate personalului și dobânzilor, care au crescut de trei ori mai mult decât s-a prevăzut în buget. Această situație a contribuit la atingerea unui nivel record al inflației și la amânarea plății datoriilor de la un an la altul.
Impozitele și veniturile bugetare
Potrivit lui Peiu, impozitul pe profit ar fi trebuit să crească cu 15% față de anul trecut, însă s-a realizat doar 11,1%. De asemenea, impozitul pe venit a crescut cu 21%, în loc de 15%, așa cum era preconizat. Veniturile din impozitele pe proprietate au crescut cu 24% față de o estimare de 20%. În contrast, veniturile din TVA, care ar fi trebuit să crească cu 12,5%, au avut o creștere de doar 5,7%, iar accizele, care trebuiau să crească cu 5%, au crescut cu 13,2%.
Deficitul bugetar
Deficitul bugetar pentru anul trecut a fost anunțat de guvern la 8,65% din PIB, echivalând cu 152 miliarde de lei, însă Comisia Europeană a evaluat deficitul la 9,3% din PIB, adică 164 miliarde de lei. Se estimează că, la sfârșitul anului, Comisia Europeană va raporta la fel un deficit bugetar de peste 9%.
Consecințe economice
Scăderea activității economice afectează atât veniturile din impozitul pe profit, cât și veniturile din TVA, care sunt mult mai mici decât cele prevăzute în legea bugetului. Această stagnare sugerează o economie în dificultate.
Concluzie
Implicarea acestor factori economici sugerează o tendință îngrijorătoare pentru România, cu posibile repercusiuni asupra stabilității financiare și a dezvoltării economice pe termen lung.
