Percepția timpului pe măsură ce îmbătrânim
Un nou studiu sugerează că schimbările din creier odată cu înaintarea în vârstă ar putea explica de ce avem impresia că timpul trece mai repede. O echipă de cercetători a analizat activitatea cerebrală a 577 de participanți, cu vârste între 18 și 88 de ani, în timp ce aceștia urmăreau un episod din seria „Alfred Hitchcock Presents”. Studiul, publicat în revista Communications Biology, face parte din proiectul Cambridge Centre for Ageing and Neuroscience (Cam-CAN), care analizează îmbătrânirea creierului pe termen lung.
Cum percepem timpul?
Participanții au vizionat un fragment de opt minute din episodul „Bang! You’re Dead”, care, conform cercetărilor anterioare, declanșează modele sincronizate de activitate cerebrală. Utilizând un algoritm numit „Greedy State Boundary Search” (GSBS), cercetătorii au detectat tranzițiile dintre stările stabile ale activității neuronale. Rezultatele au arătat că, la persoanele mai în vârstă, tranzițiile erau mai rare, iar stările cerebrale durau mai mult decât la tineri. Aceasta sugerează că, în aceeași perioadă de timp, creierul persoanelor mai în vârstă înregistrează mai puține „evenimente”, ceea ce ar putea contribui la senzația că timpul trece mai repede.
Explicații suplimentare
Fenomenul observat este legat de modul în care creierul își pierde din specializare pe măsură ce îmbătrânim. Regiunile cerebrale devin mai „generale” în activitatea lor, răspunzând nu doar la stimuli specifici. De exemplu, neuronii din zona care recunoaște fețele la tineri reacționează aproape exclusiv la fețe, în timp ce la vârstnici aceeași regiune poate fi activată și de obiecte obișnuite. Această generalizare îngreunează delimitarea clară a evenimentelor succesive, contribuind astfel la senzația că timpul trece mai repede.
Percepția subiectivă a timpului
Joanna Szadura, lingvistă la Universitatea Maria Curie-Skłodowska din Polonia, subliniază că percepția timpului este influențată de două „scări de timp”. Societatea împarte timpul în unități liniare, precum ore, zile, ani, în timp ce creierul percepe timpul într-un mod neliniar. De exemplu, pentru un copil de 5 ani, un an reprezintă 20% din viața sa, dar pentru o persoană de 50 de ani, același an reprezintă doar 2%. Această diferență de percepție subiectivă influențează modul în care experimentăm trecerea timpului.
Crearea unei senzații bogate a timpului
Cercetătorii sugerează că adulții mai în vârstă pot face timpul să pară mai „plin” și mai bogat în evenimente. Învățarea de lucruri noi, călătoriile și interacțiunile sociale semnificative contribuie la o senzație mai bogată a trecerii timpului. Linda Geerligs, coautoare a studiului, afirmă că aceste activități pot îmbogăți experiența temporală și pot face ca perioada de timp să pară mai extinsă în retrospectivă.
În concluzie, percepția timpului este influențată atât de activitatea neurală, cât și de modul subiectiv în care măsurăm trecerea timpului, iar înțelegerea acestor aspecte poate avea implicații importante pentru abordarea îmbătrânirii și a experiențelor de viață.
