Decizia piloților români privind drona rusească
Capitanul-comandor (r) Laurențiu Buzenchi, pilot cu 3.700 de ore de zbor, a explicat de ce piloții români nu au doborât drona care a intrat în spațiul aerian românesc, spre deosebire de colegii lor polonezi. El a subliniat că nu se poate lua o astfel de decizie fără o identificare clară a țintei, făcând referire la riscurile posibile, cum ar fi o potențială amenințare biologică.
Capacitățile de contracarare a dronelor
Buzenchi a menționat că ucrainenii sunt cei mai avansați în contracararea dronelor, având la dispoziție „drone vânător” care reprezintă o soluție eficientă în astfel de situații. El a specificat costurile reduse ale acestor drone, comparativ cu rachetele necesare pentru a le doborî, care pot varia de la 35.000 la 600.000 de euro.
Complexitatea situației în caz de atac masiv
Comandorul a subliniat că o situație ar fi mult mai complicată în cazul unui atac cu 400-500 de drone, întrebând retoric: „Pe care le alegi?”. Această complexitate ar face deciziile tactice extrem de dificile.
Riscurile și strategia de apărare
Referitor la pericolul doborârii dronei, Buzenchi a afirmat că nu ar fi fost neapărat periculos, subliniind că drona a fost mereu sub control, contrar afirmațiilor rusești despre o situație „necontrolată”. El a sugerat că scopul acestor acțiuni ar putea fi testarea vigilenței românești și epuizarea resurselor de muniție, care sunt limitate. De obicei, un stat se aprovizionează pentru pace, având stocuri limitate de muniție, care trebuie gestionate cu atenție din cauza termenului lor de valabilitate.
Concluzie
Decizia piloților români de a nu doborî drona rusească reflectă o strategie prudentă, având în vedere riscurile și complexitatea situației, subliniind totodată nevoia de a menține resursele de apărare într-un context geopolitic tensionat.
