Datoria publică a României depășește 60% din PIB
Datoria administrației publice a României a atins, în noiembrie 2025, suma de 1.121 miliarde de lei, crescând de la 1.116 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor Ministerului Finanțelor. Această datorie reprezintă 60,2% din PIB, în creștere față de 60% în luna octombrie. Depășirea acestui prag este o premieră pentru România și constituie un semnal de alarmă conform tratatelor europene.
Structura datoriei publice
Evoluția datoriei a fost influențată de modificarea structurii acesteia. Datoria pe termen mediu și lung a scăzut la 1.043 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt a crescut semnificativ, ajungând la 77,788 miliarde de lei. Majoritatea datoriei publice este reprezentată de titluri de stat, care însumează 905,094 miliarde de lei, iar împrumuturile directe se ridică la 192,601 miliarde de lei.
Datoria administrației centrale și locale
Datoria administrației publice centrale a crescut la 1.097 miliarde de lei, în timp ce datoria administrațiilor locale a scăzut la 24,293 miliarde de lei. Datoria internă a administrației publice a ajuns la 551,6 miliarde de lei, reprezentând 29,6% din PIB, iar datoria externă a fost de 569,84 miliarde de lei, însemnând 30,6% din PIB.
Avertismentele analistului economic
Analistul economic Adrian Negrescu subliniază că problema principală este plata datoriei, mai ales în contextul încetinirii economice. România are de plătit 30 de miliarde de euro în 2026, cu o creștere constantă a datoriei de un miliard de euro pe săptămână. Negrescu avertizează că țara se împrumută în principal pentru cheltuieli curente, cum ar fi pensii și salarii, și nu pentru investiții. Acesta sugerează că soluția ar fi reducerea cheltuielilor publice și restructurarea aparatului administrativ pentru a diminua nevoia de finanțare.
Impactul și implicațiile datoriei publice
Ministerul Finanțelor încearcă să gestioneze presiunea datoriei prin rostogolirea creditelor și extinderea maturității împrumuturilor pentru a obține dobânzi mai mici, dar această abordare este considerată o soluție temporară. Negrescu avertizează că, fără reforme și fără direcționarea împrumuturilor către investiții care să genereze creștere economică, datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani, afectând capacitatea de plată a statului.
Toată această datorie se plătește din taxe și impozite, iar creșterea datoriei va menține taxele ridicate în viitor. România se împrumută într-un ritm mai alert decât alte state europene, însă banii nu sunt direcționați majoritar către investiții esențiale, ci către acoperirea cheltuielilor curente ale statului.
În concluzie, situația datoriilor publice din România ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a statului și necesită măsuri urgente pentru a evita o criză economică pe termen lung.
