Cum ar putea să dispară un oraș de dimensiunea Londrei?
Acum 80 de ani, un bombardier american B-29 a lansat o bombă atomică asupra orașului japonez Hiroshima, marcând începutul erei atomice. Prima descriere tehnică a unei arme nucleare utilizabile pe câmpul de luptă a fost redactată înainte de Proiectul Manhattan, într-un document secret din Marea Britanie, cunoscut sub numele de Memorandumul Frisch-Peierls. Acesta a fost scris de experții în fizica nucleară Otto Frisch și Rudolf Peierls de la Universitatea din Birmingham în 1940.
Memorandumul Frisch-Peierls
Frisch și Peierls, care au fugit din Germania nazistă, au propus crearea unei bombe cu uraniu îmbogățit, suficient de compactă pentru a fi lansată din avion. Documentul a fost extrem de secretizat, având doar o singură copie. Ei avertizau că o astfel de explozie ar distruge viața într-o zonă extinsă, probabil cuprinzând centrul unui oraș mare. Contaminarea radioactivă era inevitabilă, iar cei care intrau în zona afectată după explozie ar fi avut un risc ridicat de a fi uciși.
Impactul bombelor atomice
Atacurile asupra Hiroshima și Nagasaki au demonstrat efectele devastatoare ale bombelor atomice, soldându-se cu 100.000 de morți immediati și alte 100.000 de decese în anii următori, majoritatea fiind civili. Bombele „Little Boy” și „Fat Man” au eliberat energii echivalente cu 16 și 20 de kilotone de TNT. Comparativ, armele nucleare moderne sunt mult mai puternice. De exemplu, focoasele termonucleare W76, utilizate de rachetele Trident, sunt de șase ori mai puternice decât bomba de la Hiroshima.
Riscurile actuale ale armelor nucleare
O singură rachetă balistică intercontinentală modernă, precum RS-28 Sarmat („Satan 2”) a Rusiei, poate distruge un oraș de dimensiunea Londrei, provocând victime în rândul a milioane de oameni. În prezent, nouă țări dețin arme nucleare, dintre care SUA și Rusia au fiecare aproximativ 4.000 de focoase, reprezentând 90% din arsenalul global. China, de exemplu, construiește anual aproximativ 100 de noi focoase și rachete balistice intercontinentale.
Cursa înarmării nucleare
Cursa înarmării nucleare de astăzi este considerată mai periculoasă decât cea din timpul crizei rachetelor cubaneze din 1963. Frisch și Peierls au anticipat această situație, iar după atacurile din Japonia, Peierls s-a dezis de proiectul Los Alamos și a militat pentru dezarmare. Expertul Alexandra Bell afirmă că starea geopolitică actuală este mai fragilă și mai periculoasă, crescând riscurile existențiale la nivel global.
Concluzie
Detonarea armelor nucleare moderne ar putea avea consecințe catastrofale pentru populația urbană, cu pierderi de vieți omenești în număr de milioane, iar riscurile asociate cu proliferarea acestor arme continuă să amenințe securitatea globală.
