Introducere în contextul fiscal
Consultantul economic Andrei Caramitru a discutat, într-un interviu recent, despre creșterea impozitelor pe proprietate, măsură care a intrat în vigoare la 1 ianuarie. Aceasta este considerată un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și era anticipată de mai bine de doi ani. Caramitru subliniază că problema fundamentală nu constă în nivelul impozitelor, ci în sustenabilitatea financiară a majorității localităților din România.
Problemele financiare ale localităților
Caramitru evidențiază că, în prezent, 70% dintre localități nu sunt sustenabile din punct de vedere financiar. Aceasta înseamnă că taxele colectate nu sunt suficiente nici măcar pentru a acoperi salariile angajaților din aceste comunități. El remarcă faptul că impozitele pe proprietate sunt necesare, dar problema fundamentală este structura fiscală a statului și lipsa unei viziuni clare.
Modele fiscale distincte
În analiza sa, Caramitru face distincția între două modele fiscale: modelul anglo-saxon, care impune taxe mari pe proprietate și taxe mici pe muncă, și modelul germano-francez, care aplică taxe mari pe muncă și profit, dar taxe reduse pe proprietate. El afirmă că România nu se încadrează clar în niciunul dintre aceste modele, având o structură fiscală haotică, care variază în funcție de disponibilitatea financiară.
Frustrarea socială și implicațiile politice
Consultantul semnalează o frustrare generalizată în societate, generată de lipsa de acțiuni clare în privința problemelor economice. Această frustrare a fost evidentă în alegerile recente, unde votul pentru extremiști a fost influențat de percepția că sistemul politic este incapabil să răspundă nevoilor cetățenilor. Caramitru subliniază că, în ciuda creșterii impozitelor, aceste fonduri nu sunt direcționate eficient, majoritatea taxelor fiind utilizate pentru salarii și pensii.
Concluzie
Creșterea impozitelor pe proprietate este doar o parte dintr-un puzzle fiscal mai complex, în care problema principală rămâne sustenabilitatea financiară a localităților și lipsa unei viziuni strategice a statului. Abordarea acestor probleme ar putea influența semnificativ dezvoltarea economică și stabilitatea politică a României în viitor.
