Controversa din SUA: Condamnarea șefului morgii Harvard
Un caz șocant a zguduit comunitatea academică americană, culminând cu condamnări severe pentru implicarea într-o rețea de trafic ilegal de rămășițe umane. Cedric Lodge, fost coordonator al morgii Facultății de Medicină Harvard, a fost condamnat la opt ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de trafic ilegal de organe și părți de cadavre. Informația a fost confirmată de Departamentul de Justiție al Statelor Unite.
Cum acționau Cedric și Denise Lodge?
Cedric Lodge, în vârstă de 58 de ani, și soția sa, Denise Lodge, în vârstă de 65 de ani, au fost arestați în mai 2023. Denise a primit o pedeapsă de un an și șase luni de detenție pentru sprijinirea vânzării ilegale a resturilor umane sustrase din morgă. Între anii 2018 și 2022, Cedric Lodge a operat o rețea națională de achiziție și comercializare ilegală de părți de cadavre, provenite atât de la Harvard Medical School, cât și de la o morgă din Arkansas.
Modul de operare al rețelei
Investigarea a relevat că, înainte ca trupurile donate universității în scopuri științifice să fie incinerate, Cedric Lodge sustrăgea organe și fragmente anatomice fără consimțământul instituției, al donatorilor sau al familiilor acestora. Resturile umane traficate includeau organe interne, creiere, piele, mâini și capete disecate.
Lodge transporta aceste fragmente la domiciliul său din New Hampshire, unde erau depozitate temporar. Împreună cu soția sa, le vindea către diferiți cumpărători din alte state americane, în unele cazuri clienții ridicând personal pachetele.
Implicarea autorităților și consecințele legale
Departamentul de Justiție a subliniat că resturile umane erau comercializate repetat, cu scopul obținerii de profit, ceea ce constituie o gravă încălcare a legii și a principiilor etice fundamentale ale cercetării medicale. Ancheta federală a dus la destructurarea rețelei și la tragerea la răspundere a celor implicați.
Concluzie
Cazul Lodge evidențiază problemele etice și legale grave din domeniul gestionării rămășițelor umane, având implicații profunde asupra încrederii în instituțiile medicale și în cercetarea științifică.
