Conflictul din Ucraina — Ziua 1313
Pe 28 septembrie 2025, războiul din Ucraina a intrat în a 1.313-a zi. Președintele Volodimir Zelenski a tras un semnal de alarmă, afirmând că Moscova nu va aștepta sfârșitul conflictului din Ucraina pentru a-și extinde acțiunile, având în vedere că ar putea să „deschidă o altă cale” a conflictului în Europa.
Avertismentul lui Zelenski
Declarațiile au fost făcute de Zelenski după întâlnirile de la New York, în cadrul Adunării Generale a ONU, inclusiv cu președintele american Donald Trump. Zelenski a corelat această amenințare cu incidentele aeriene recente, care au inclus zboruri și incursiuni cu drone neidentificate în țări europene precum Danemarca, România, Norvegia și Polonia, considerându-le teste ale capacității europene de a-și apăra spațiul aerian. În primele zile din septembrie, au fost detectate zeci de drone îndreptându-se spre Polonia, unele pătrunzând în spațiul său aerian.
Poziția Rusiei
La ONU, Rusia a respins acuzațiile prin intermediul ministrului de Externe, Serghei Lavrov, care a negat orice intenții de atac asupra statelor membre NATO sau din UE. Lavrov a avertizat că orice agresiune împotriva Rusiei va primi o reacție fermă din partea forțelor armate ruse. Această poziție a contribuit la tensiunea diplomatică manifestată în ultimele zile la New York.
Asistența militară pentru Ucraina
Zelenski a discutat cu Donald Trump despre un pachet important de achiziții militare, inclusiv arme adecvate pentru susținerea rezistenței ucrainene. Oficialii ucraineni solicită în jur de 90 de miliarde de dolari pentru armament și muniții din SUA. De asemenea, Ucraina a confirmat funcționarea unui sistem antiaerian Patriot pe teritoriul său, ceea ce ar reprezenta o îmbunătățire semnificativă a capacităților de apărare aeriană.
Reacțiile aliaților și climatul european
Mesajul lui Zelenski vizează mobilizarea sprijinului politic și militar din partea Occidentului, avertizând în același timp că războiul ar putea să nu rămână limitat la Ucraina. Țările europene au raportat incidente recente cu drone sau aeronave neidentificate, ceea ce a generat un climat de alertă crescută, autoritățile din Danemarca și Norvegia confirmând apariții de drone în apropierea bazelor militare.
Scenarii posibile
Analiștii subliniază două riscuri majore: intensificarea atacurilor asimetrice pe termen scurt și o escaladare pe termen lung, care ar putea solicita NATO și UE să regândească măsurile de apărare colectivă. Moscova respinge vehement ideea unor planuri de atac asupra țărilor NATO, transformând disputele în bătălii de legitimitate diplomatică și propagandă, pe lângă cele militare.
Concluzie
După mai bine de trei ani de conflict, frontul rămâne fluid, iar costurile umane și economice sunt uriașe. Deciziile politice la nivel înalt rămân extrem de sensibile, iar neacționarea Occidentului ar putea fi interpretată ca o invitație pentru Moscova de a căuta noi forme de agresiune.
