Impactul economic al violenței
Violența nu mai este doar o problemă de siguranță, ci a devenit una dintre cele mai mari poveri economice ale lumii. În 2024, impactul economic al violenței a ajuns la aproape 20 de trilioane de dolari, cea mai mare valoare din ultimul deceniu, conform datelor Institute for Economics & Peace. Cheltuielile militare au crescut la 9 trilioane de dolari, aproape jumătate din costul total. Analistul economic Costin Ciora a subliniat că această creștere reprezintă un semnal al tensiunilor globale crescute.
Presiunea economică asupra României
Deși România nu este implicată direct în conflicte armate, efectele economice se resimt în bugetul țării. Creșterea riscurilor de securitate determină statele să aloce mai mulți bani pentru apărare, iar acest trend este vizibil și în România. 84 de țări au crescut ponderea cheltuielilor de apărare în PIB, iar în cazul României, resursele se mută din sănătate, educație sau infrastructură către armată.
Riscurile strategice pentru România
Potrivit World Economic Forum, riscul unui conflict militar este considerat principalul pericol strategic pentru România, urmat de riscuri economice precum inflația și datoria publică. În 2025, România a scăzut cu două poziții în clasamentul global al păcii, ajungând pe locul 64. Costin Ciora a remarcat că riscul perceput de conflict armat a crescut semnificativ față de acum câțiva ani.
Vulnerabilitatea socială și sărăcia
Aproximativ 3,5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie, adică aproape unul din cinci cetățeni. Copiii și tinerii sunt cele mai afectate categorii, cu peste 26% dintre copiii sub 18 ani și peste 22% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani sub pragul de sărăcie. Discrepanțele regionale sunt mari, București-Ilfov având una dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei, în contrast cu Sud-Vest Oltenia, unde aceasta se apropie de 30%.
Costurile invizibile ale violenței
Violența are un impact uriaș asupra bugetului public, incluzând costuri directe precum pagube materiale și cheltuieli medicale, dar și costuri indirecte, cum ar fi pierderea productivității și traumele psihologice. Costin Ciora a avertizat că violența erodează resursele statelor și reduce investițiile în educație, inovare și sănătate.
Realități economice în România
Aproape 40% dintre români nu își permit o cheltuială neprevăzută, iar aproape 60% nu își pot permite o săptămână de vacanță pe an. Aceste dificultăți economice cresc tensiunea socială și pot împinge oamenii către soluții riscante, inclusiv infracționalitate. România rămâne mult sub media europeană în educația superioară, cu doar aproximativ 23% dintre români având studii terțiare.
Copiii, cea mai vulnerabilă verigă
Unul din patru copii din România se află în risc de sărăcie, ceea ce crește riscul de excluziune socială. Costin Ciora a subliniat că nesusținerea acestor copii prin educație și sprijin social limitează opțiunile lor și crește riscul de delincvență. De asemenea, violența în familie rămâne o problemă gravă, cu 42% dintre femeile din România raportând că au fost victime ale violenței fizice.
Concluzie
Violența generează sărăcie, sărăcia alimentează criminalitatea, iar criminalitatea erodează economia, creând un cerc vicios. Fără intervenții punctuale, România riscă să rămână prinsă în acest cerc vicios, iar educația este cheia pentru a sparge acest model distructiv.
