Centura Zalău: O nouă poveste în stilul „Tăntălăul și Gogomanul”. În spatele scenei, chinezii pretind că muncesc, iar statul român că decontează

Moderator
2 Min Citire
Sursa foto: Google Images

Centura Zalău: Stadiul lucrărilor și provocările întâmpinate

Asociația Pro Infrastructură a declarat recent că firma Sinohydro se confruntă cu dificultăți pe mini-varianta de ocolire a Zalăului, proiect început acum aproape patru ani și jumătate, deși termenul inițial de execuție era de doar doi ani. Conform organizației, stadiul fizic al lucrărilor este de 90%, însă plățile efectuate se ridică doar la 60% din total.

Detalii despre contract și execuție

Contractul cu Sinohydro a fost semnat pe 31 iulie 2020, cu ordin de începere emis pe 25 septembrie 2020, prevăzând o perioadă de 6 luni pentru proiectare și 24 de luni pentru execuție. Lucrările oficial au început pe 14 aprilie 2021, având ca termen de finalizare aprilie 2023 pentru un tronson de 5,53 kilometri.

Problemele întâmpinate pe șantier

Reprezentanții Asociației Pro Infrastructură au subliniat că mobilizarea pe șantier a fost constant ineficientă. Chiar și în acest stadiu avansat, lipsesc elemente esențiale precum giratoriul de la capătul estic, stratul final de asfalt, rigolele și alte detalii necesare. De asemenea, CNAIR nu a reușit să decidă asupra asfaltului de uzură pe poduri, în ciuda precedentelor decizii rapide pe alte proiecte similare, cum ar fi Autostrada A7 Ploiești-Focșani.

Implicarea financiară și perspectivele de finalizare

Asociația a menționat că, deși stadiul fizic al lucrărilor este avansat, situația financiară este problematică, cu o treime din lucrări realizate de chinezi pe cheltuiala lor. Aceștia ar „pretinde” că muncesc, în timp ce statul român ar „pretinde” că decontează. Există temeri că, fără intervenții decisive, proiectul ar putea continua să stagneze, cu perspectiva ca lucrările să se extindă până în 2026.

Concluzie

Proiectul Centurii Zalău subliniază problemele întâmpinate în colaborarea cu contractanți internaționali și eficiența instituțiilor românești, ridicând semne de întrebare asupra capacității autorităților de a gestiona lucrările de infrastructură esențiale.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *