Celebrăm Sfântul Eftimie cel Mare pe 20 ianuarie
Pe data de 20 ianuarie, creștinii ortodocși îl pomenesc pe Sfântul Eftimie cel Mare, o figură importantă a creștinismului din secolul al IV-lea, care a trăit în timpul împăratului Gratian.
Viața și minuni
Sfântul Eftimie s-a născut în Melitina (Armenia) dintr-o familie care nu putea avea copii, iar numele său înseamnă „voie bună” în limba greacă. La vârsta de 29 de ani, a ajuns la Ierusalim, unde s-a nevoit într-o peșteră, săvârșind nenumărate minuni. Una dintre acestea a fost hrănirea a 400 de călători cu o cantitate mică de pâine. De asemenea, a deschis porțile cerului, ajutând pământul să devină roditor și rugându-se pentru ca femeile sterpe să aibă copii.
Exemplul unei minuni
Un exemplu relevant este cazul unei femei sterpe, soția lui Terevon. Acesta a cerut ajutorul lui Eftimie, care, după ce a înțeles credința lor, a binecuvântat-o, prorocind că vor avea trei fii. Minunea s-a împlinit, iar cuplul a avut trei copii, conform prorociei sale.
Apărarea dogmelor bisericești
Sfântul Eftimie a fost un mare apărător al dogmelor bisericești, luptând împotriva lui Nestorie și recunoscându-l pe Chiril al Alexandriei ca un mare învățător al dreptei credințe. El a afirmat cele două nașteri ale Fiului: nașterea veșnică din Tatăl și nașterea temporală din Fecioara Maria, subliniind că în Hristos există două firi, dumnezeiască și omenească, care nu se amestecă.
Viața monahală
Potrivit mărturiilor, Sfântul Eftimie a trăit o viață de austeritate, fiind rareori văzut mâncând sau vorbind fără un motiv întemeiat. La vârsta de 97 de ani, a trecut la cele veșnice, lăsând în urmă o moștenire spirituală semnificativă.
Concluzie
Sfântul Eftimie cel Mare reprezintă o figură emblematică în tradiția ortodoxă, ale cărei minuni și învățături continuă să inspire credincioșii și să întărească credința în divinitate.
