Omagiul adus Sfinților Ierarhi
Pe 30 august, Biserica aduce omagiu Sfinților Ierarhi, printre care se numără și Sfântul Varlaam, mitropolit al Moldovei între anii 1632-1653.
Sfântul Varlaam
Sfântul Varlaam, născut Vasile în jurul anului 1590, provenea dintr-o familie de răzeși, familia Moțoc. A studiat la Schitul Zosim, unde a învățat carte și limbile slavonă și greacă. A intrat în obștea Mănăstirii Secu, fiind călugărit cu numele de Varlaam. A fost numit egumen și arhimandrit.
În 1632, a fost numit mitropolit al Moldovei în locul mitropolitului Atanasie, cu sprijinul lui Petru Movilă al Kievului. În 1640, a înființat prima tipografie românească în Moldova la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” din Iași. A organizat Sinodul de la Iași din 1642, care a aprobat Mărturisirea de credință a mitropolitului Petru Movilă, realizând traducerea lucrării „Scara” a Sfântului Ioan Scărarul, una dintre primele opere patristice traduse în limba română.
Varlaam s-a retras în 1653 la Mănăstirea Secu, unde a trăit până la sfârșitul anului 1657.
Cuviosul Ioan, episcopul Romanului
Cuviosul Ioan s-a născut în ținutul Putnei și a intrat în monahism la Mănăstirea Râșca. A fost egumen la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Cetatea Neamț între 1665 și 1666, apoi a păstorit ca episcop la Huși (1667-1674) și la Roman (1674-1685). A colaborat îndeaproape cu mitropolitul Dosoftei al Moldovei și a murit în 1685, fiind înmormântat lângă biserica de la Mănăstirea Secu.
Sfântul Ierarh Alexandru
Sfântul Ierarh Alexandru a fost patriarh al Constantinopolului în timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare (306-337). A luptat împotriva ereziei ariene promovate de Arie, care susținea inferioritatea Fiului față de Tatăl. Alexandru a participat la Sinodul I ecumenic, care a stabilit că esența Fiului este identică cu a Tatălui. El a refuzat să-l primească pe Arie la Sfintele Taine, rugându-se ca Dumnezeu să-l ia din această lume, ceea ce s-a întâmplat înainte ca Arie să primească împărtășania.
Concluzie
Omagiul adus acestor sfinți evidențiază contribuțiile lor semnificative în apărarea credinței ortodoxe și în dezvoltarea culturală și spirituală a Bisericii Ortodoxe Române.
