Memoria Sfinților Moise Etiopianul și Iosif Isihastul
Astăzi, 28 august, Biserica Ortodoxă îi pomenește pe Sfântul Cuvios Moise Etiopianul și pe Sfântul Cuvios Iosif Isihastul, figuri remarcabile ale spiritualității creștine.
Sfântul Cuvios Moise Etiopianul
Sfântul Cuvios Moise Etiopianul, cunoscut și sub numele de Avva Moise Arapul, este sărbătorit în calendarul ortodox în această zi. Originar din Egipt, el a fost odinioară un tâlhar vestit, recunoscut pentru faptele sale nelegiuite. De neam etiopian, Moise a fost rob, dar a fost gonit de la stăpânul său din cauza comportamentului său violent. Apoi, s-a alăturat unei bande de tâlhari, devenind căpetenia acestora și provocând mult sânge și fapte rușinoase.
Viața sa tumultoasă este menționată pentru a evidenția transformarea sa spirituală. După o profundă pocăință, Moise a devenit monah, depunând eforturi considerabile în viața ascetică, chiar depășind, în unele privințe, marii părinți ai pustiei. A fost hirotonit preot și a strâns în jurul său un număr de șaptezeci și cinci de ucenici. A murit martiric, refuzând să părăsească schitul în fața năvălitorilor arabi, având în vedere cuvintele lui Hristos: „Cel ce ridică sabia, de sabie va muri.” Moise a fost ucis împreună cu ucenicii săi, iar prin pocăința sa profundă, el a câștigat nu doar Raiul, ci și cerul, ca un adevărat mucenic.
Sfântul Cuvios Iosif Isihastul
Sfântul Cuvios Iosif Isihastul s-a născut în 1898, în Insula Paros, Grecia, fiind botezat cu numele de Francisc. Orfan de tată, el a plecat tânăr să lucreze în portul Pireu și s-a înrolat în armată. După îndeplinirea stagiului militar, s-a îndreptat spre Athos, căutând un părinte duhovnicesc care să-l învețe rugăciunea inimii. A întâlnit un monah și a decis să se așeze într-o colibă de la Schitul Sfântului Vasile, unde a trăit o viață de nevoință intensă.
În 1938, împreună cu părintele Arsenie, a construit un paraclis și câteva chilii într-un loc izolat. De-a lungul vieții, Iosif a continuat să se dedice nevoinței, în ciuda problemelor de sănătate care l-au adus într-o stare de semi-paralizie. A mutat obștea la Schitul Nou în 1951, unde, pe 28 august 1959, și-a dat sufletul lui Dumnezeu, fiind recunoscut pentru darurile duhovnicești primite, cum ar fi vederea luminii divine și cunoașterea gândurilor.
Concluzie
Comemorarea acestor sfinți evidențiază puterea transformării spirituale și a pocăinței, oferind un exemplu de devotament și credință în fața provocărilor vieții. Moise Etiopianul și Iosif Isihastul rămân modele de smerenie și dedicare în tradiția ortodoxă.
