Preferințele politice ale românilor în 2026
Un sondaj recent, realizat de Cult Research între 2 și 10 februarie 2026, arată o situație surprinzătoare în peisajul politic românesc: Nicolae Ceaușescu este perceput ca liderul cel mai apreciat din istoria recentă a României, la mai bine de trei decenii după căderea regimului comunist.
Clasamentul liderilor postdecembriști
Într-un scenariu ipotetic de vot, Ceaușescu ar aduna 41%, devansându-l pe Traian Băsescu, care ar obține 26%. Iată cum ar arăta preferințele românilor pentru liderii postdecembriști:
- Nicolae Ceaușescu: 41%
- Traian Băsescu: 26%
- Emil Constantinescu: 17%
- Klaus Iohannis: 11%
- Ion Iliescu: 5%
Distribuția preferințelor demografice
Datele sondajului indică faptul că simpatia pentru Ceaușescu este mai pregnantă în mediul rural, în rândul persoanelor cu studii gimnaziale sau profesionale, pensionarilor, șomerilor și persoanelor casnice. În contrast, Traian Băsescu rămâne preferatul antreprenorilor, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din orașele mari.
Percepția generațiilor asupra lui Ceaușescu
Un aspect notabil al studiului este atitudinea diferită a generațiilor. Generația X (46-61 ani) se arată reticentă față de figura lui Ceaușescu, cu un scor de 36%, în timp ce Generația Y (30-45 ani) și Generația Z (18-29 ani) manifestă o simpatie mai mare, cu 46% și, respectiv, 42%.
Preferințele pentru liderii internaționali
Românii sunt împărțiți în ceea ce privește personalitățile internaționale, arătând preferințe pentru modele progresiste și cele de dreapta:
- Emmanuel Macron: 27%, apreciat în special de elitele urbane și educate.
- Donald Trump: 26%, votat preponderent de susținătorii lui Ceaușescu.
- Vladimir Putin: 17%, atractiv pentru electoratul cu nivel de educație scăzut din zonele rurale.
Valorile românilor: autoritarism versus pragmatism
Deși mulți români manifestă simpatie pentru lideri autoritari, studiul relevă că pragmatismul rămâne important în evaluarea stabilității statelor. Cele mai de încredere țări sunt Japonia și Germania, în timp ce Rusia și Coreea de Nord sunt asociate cu instabilitatea.
Metodologia sondajului
Sondajul a fost realizat prin metoda CAWI, pe un eșantion reprezentativ național de 900 de persoane, cu o marjă de eroare de ±3,3%. Rezultatele subliniază un contrast puternic între nostalgie, educație și mediu, evidențiind un peisaj politic în care trecutul influențează percepțiile contemporane.
Aceste rezultate sugerează o reînnoire a interesului pentru lideri autoritari și o reacție complexă a societății românești față de moștenirea comunistă, indicând posibile implicații pentru viitorul politic al țării.
