Deficit bugetar și situația economică a României
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că România se confruntă cu un deficit bugetar extraordinar, ajungând la 9,3% din PIB în 2024, un an fără crize majore. Această situație obligă românii să continue să facă sacrificii, în special cei cu venituri mici.
Creșterea deficitului bugetar
Începând din perioada pandemiei, deficitul bugetar a fost de 9% din PIB, iar în 2023 a ajuns la 7%. Deși guvernul a promis reducerea acestuia la 5% în 2024, realitatea a fost un deficit de 9,3%, ceea ce este considerat extrem de periculos. Rădulescu a subliniat că trăirea pe datorie nu este sustenabilă, avertizând că o lună din an a fost trăită pe bani împrumutați.
Strategia de reducere a deficitului
Conform lui Rădulescu, singura soluție pentru a face față deficitului este reducerea consumului, fără mișcări bruște. Creșterile de taxe și impozite, cum ar fi majorarea TVA-ului și a accizei la carburant, au avut rolul de a reduce deficitul public. Deși se estimează că deficitul va scădea la aproximativ 8% în 2024, acest lucru s-a realizat în principal prin creșterea impozitelor.
Impactul asupra populației
Specialistul a menționat că blocajele politice ar putea împiedica reducerea cheltuielilor administrației publice. O reducere de 10% a cheltuielilor a fost promisă, dar efectele acesteia sunt limitate. Oamenii cu venituri mici sunt cei mai afectați, simțind cel mai puternic impactul scăderii nivelului de trai.
Probleme nerezolvate și perspectivele viitoare
Rădulescu a subliniat că nu există măsuri suficiente în sectorul întreprinderilor de stat și în privința pensiilor magistraților, care sunt considerate a fi cele mai mari din lume. Acesta a subliniat că problema datoriilor va necesita o abordare serioasă, deoarece trăirea pe datorie nu poate continua la nesfârșit.
Concluzie
România se află într-o situație economică dificilă, cu un deficit bugetar alarmant și un impact semnificativ asupra populației, în special asupra celor cu venituri mici. Măsurile de austeritate și creșterile de taxe sunt inevitabile pentru a gestiona această criză, dar perspectivele rămân îngrijorătoare.
