Legea Apărării și Contextul Regional Tensionat
Legea apărării a fost promulgată pe 9 ianuarie 2026, actualizând cadrul privind pregătirea populației pentru apărare, cunoscut ca Legea 446/2006. Această reglementare vine într-un context regional tensionat, marcat de conflictul început în 2022 la granița României. Actul normativ stabilește modul în care statul va gestiona evidența, instruirea și chemările cetățenilor, inclusiv pe cei aflați în străinătate.
Obligațiile Cetățenilor Români din Diaspora
Noile prevederi clarifică obligațiile cetățenilor români plecați temporar în străinătate. Articolul 8 stipulează că, în cazul stării de asediu, mobilizării sau războiului, aceștia trebuie să se prezinte în țară în termen de 15 zile de la primirea notificării, la centrul militar de care aparțin, pentru a clarifica situația lor militară.
Detalii despre Notificare și Excepții
Notificarea va fi transmisă printr-o scrisoare la adresa de domiciliu a persoanei vizate. Cetățenii care nu și-au actualizat datele de contact pot fi considerați „neprezentat”. Excepții de la aceste obligații includ persoanele cu domiciliul stabil în străinătate, cei fără obligații militare și cei care nu sunt rezerviști sau încorporabili.
Program de Pregătire Militară Voluntar
Legea introduce un program de pregătire militară voluntară pentru cetățenii cu vârste între 18 și 35 de ani, care pot opta pentru un stagiu de până la patru luni. Participanții vor primi o remunerație echivalentă cu trei salarii medii brute, aproximativ 27.000 de lei (în jur de 5.500 de euro).
Sancțiuni pentru Ignorarea Chemărilor
Legea prevede sancțiuni pentru cei care nu respectă notificările oficiale. Persoanele care nu se prezintă în termen de trei zile la centrul militar pot fi sancționate contravențional, cu amenzi stabilite pe baza unui sistem de puncte. Sancțiunile pentru neprezentare pot varia între 2 și 6 puncte de amendă, un punct reprezentând 10% din salariul minim brut pe economie la momentul aplicării sancțiunii.
Concluzie
Noile reglementări din Legea Apărării reflectă necesitatea adaptării la un context geopolitic în schimbare, evidențiind obligațiile cetățenilor români din diaspora în situații de criză, dar fără a impune mobilizări generale.
