Sprijinul României pentru Ucraina
România a oferit Ucrainei sprijin financiar, militar și umanitar de aproximativ 1,5 miliarde de euro în perioada februarie 2022 – iunie 2025. Această informație provine dintr-un raport al Consiliului Fiscal din România, care se bazează pe date europene și internaționale.
Impactul asupra deficitului bugetar
Analiza subliniază că deficitul bugetar al României nu este generat de ajutoarele acordate Ucrainei, ci de factori interni precum deciziile de politică fiscal-bugetară, programările financiare inadecvate și veniturile fiscale insuficiente. O parte semnificativă din sprijinul acordat Ucrainei a fost acoperită din bugetul Uniunii Europene.
Dimensiunea cheltuielilor de apărare
Conform datelor disponibile, România a cheltuit pentru apărare 2% din PIB în 2020, 1,85% în 2021, 1,75% în 2022, 1,6% în 2023 și se preconizează 2,3% în 2024. Cheltuielile cu personalul reprezintă între 50% și 55% din totalul cheltuielilor de apărare.
Deficitul bugetar și evoluția sa
România se află în procedura de deficit excesiv din aprilie 2020. Deficitul bugetar a fost de 4,3% din PIB în 2019, în creștere la 9,2% în 2020 din cauza pandemiei Covid-19. În 2021, deficitul a scăzut la 7,1%, iar în 2022, în ciuda invaziei Rusiei în Ucraina, a ajuns la 6,4% datorită creșterii veniturilor bugetare. Totuși, în 2023, deficitul a crescut la 6,6% din PIB, iar estimările pentru 2024 indică o majorare semnificativă la 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE, determinată de creșterea cheltuielilor bugetare comparativ cu veniturile.
Concluzie
Sprijinul României pentru Ucraina, evaluat la 1,5 miliarde de euro, evidențiază angajamentul țării în fața crizei regionale, dar subliniază și provocările interne legate de deficitul bugetar, care au fost amplificate de deciziile fiscale și de impactul războiului asupra economiei. Aceste aspecte necesită o atenție continuă din partea autorităților pentru a asigura stabilitatea financiară a țării.
