Captură de amploare la Ploiești
Doi cetățeni bulgari, în vârstă de 37 și 40 de ani, au fost reținuți de procurorii DIICOT, fiind acuzați de implicare într-o rețea specializată în clonarea cardurilor de combustibil. Aceștia ar fi folosit datele copiate pentru a alimenta camioanele unei firme de transport din Bulgaria, suportând costurile companiilor păgubite.
Modul de operare al grupării infracționale
Potrivit anchetatorilor, bărbatul de 37 de ani, proprietar al unei firme de transport din Bulgaria, a aderat la grupul infracțional pentru a reduce cheltuielile de alimentare a autocamioanelor în România. Gruparea ar fi montat dispozitive de tip skimming pe terminalele POS din stațiile de carburant self-service.
Acțiuni ilegale și prinderea suspecților
Între 2 și 3 februarie 2026, membrii rețelei ar fi instalat și demontat aparatură pentru copierea datelor bancare la o stație din parcul industrial Ploiești. Ulterior, folosind informațiile obținute ilegal, aceștia au alimentat camioane în județele Ilfov, Giurgiu și Constanța. La începutul lunii martie, un dispozitiv de copiere a fost montat din nou pe un POS din Ploiești, iar unul dintre suspecți a fost prins în flagrant în timp ce încerca să recupereze echipamentul utilizat pentru extragerea informațiilor.
Prejudiciu și probe descoperite
În cadrul perchezițiilor, anchetatorii au găsit un dispozitiv de tip „deep insert skimmer”, un suport metalic pentru fixare și medii de stocare a datelor. Cei doi suspecți ar fi obținut combustibil în valoare de aproximativ 30.000 de lei prin utilizarea cardurilor clonate.
Acțiuni legale împotriva suspecților
Suspecții sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori și efectuarea de operațiuni financiare frauduloase. Ei au fost reținuți, iar un complet al Tribunalului Prahova va decide dacă vor fi arestați preventiv, la cererea procurorilor.
Acest caz subliniază gravitatea infracțiunilor legate de clonarea cardurilor și impactul negativ asupra companiilor afectate, evidențiind necesitatea unor măsuri mai stricte pentru prevenirea fraudelor financiare.
