Alertă de la Bruxelles privind legea cetățeniei române
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost sesizată cu privire la noua Lege a cetățeniei române, adoptată în martie 2025, care afectează mii de basarabeni. Legea nr. 14 a extins perioada de soluționare a cererilor de cetățenie de la 5 luni la 2 ani, cu o posibilă extindere excepțională de încă 6 luni. În practică, dosarele sunt rezolvate, în medie, după 5-6 ani, ceea ce a dus la blocarea a sute de mii de solicitări. Autoritatea Națională pentru Cetățenie are restanțe din 2018-2019.
Controverse legate de aplicarea retroactivă
Una dintre cele mai contestate prevederi ale legii este aplicarea retroactivă a noilor termene, obligând persoanele care și-au depus dosarele anterior să aștepte încă 2-3 ani. Această măsură a generat nemulțumiri masive și plângeri colective din partea solicitanților.
Interogarea Tribunalului București către CJUE
Pe 6 august 2025, Tribunalul București a adresat o întrebare preliminară CJUE, cerând clarificări asupra legalității prelungirii retroactive a termenelor și dacă aceasta încalcă drepturile fundamentale garantate de Uniunea Europeană. Reclamantii susțin că această procedură devine imposibil de parcurs în condiții rezonabile, restricționând accesul la cetățenia europeană în mod arbitrar.
Cazul specific al unui reclamant din Moldova
Un exemplu concret este cazul reclamantului C.I., care a determinat instanța să solicite clarificări de la CJUE. Judecătorii au explicat că întrebările formulate vizează dacă legislația națională face imposibilă sau nerezonabil de dificilă obținerea cetățeniei, afectând astfel exercitarea drepturilor din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Referințe la jurisprudența europeană
Tribunalul a citat hotărârile CJUE din cazurile Rottmann și Tjebbes, subliniind că modificările legislative privind cetățenia nu pot submina drepturile fundamentale și încrederea legitimă a cetățenilor. Reclamantul a depus cererea de redobândire pe un termen de 5 luni, iar schimbarea regulilor după depunerea actelor este considerată o încălcare a acestui principiu.
Întrebările adresate instanței europene
Tribunalul a întrebat explicit dacă reglementarea națională care prelungește termenul de soluționare de la 5 luni la 2 ani și aplică modificarea retroactiv, inclusiv cererilor deja depuse, afectează dreptul de a dobândi cetățenia Uniunii. Cauza se află în fază incipientă, iar decizia finală nu a fost încă pronunțată.
Contestații interne asupra legii
Legea cetățeniei nr. 14/2025 a fost contestată și la Curtea Constituțională, fiind sesizată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a invocat posibile vicii de constituționalitate. Criticile vizează termenele excesive și cerințele birocratice suplimentare pentru solicitanți, iar pe portalul CCR sunt deja înregistrate multiple excepții de neconstituționalitate.
Impactul asupra basarabenilor
Etnicii români din Republica Moldova și nordul Bucovinei sunt principalii afectați, deoarece articolele 10 și 11 din lege le permit redobândirea cetățeniei pierdute. Peste 130.000 de moldoveni așteaptă un răspuns, mulți având dosare blocate de mai bine de patru ani. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că deblocarea procesului este o „prioritate națională”, dar schimbările legislative întârzie.
Scăderea numărului de cereri
Specialiștii observă o scădere a numărului de solicitări depuse în 2025, cauzată de descurajarea candidaților din cauza obstacolelor birocratice. Un ghid informativ distribuit la Chișinău avertizează că necunoașterea noilor reguli poate conduce la respingerea cererii.
Obligația certificatului de limbă
Legea a reintrodus obligativitatea unui certificat de limbă română la nivel B1 sau dovada a cel puțin trei ani de studii în română. Această cerință, eliminată în 2009, a stârnit nemulțumiri în rândul solicitanților, ONG-urile protestând și strângând peste 9.000 de semnături împotriva acestei obligații.
Birocrația complicată
Noile reglementări impun ca actele de stare civilă să fie recente, nu mai vechi de doi ani, chiar și pentru cei care au depus deja dosarele. Ordinul ANC nr. 85/2025 a introdus cerințe noi fără o campanie de informare prealabilă, provocând confuzii în rândul solicitanților.
Concluzie
Schimbările legislative recente privind cetățenia română au generat controverse semnificative, afectând mii de basarabeni și ridicând întrebări importante despre legalitatea și constituționalitatea acestora. Impactul acestor măsuri se resimte atât pe plan personal, cât și instituțional, cu consecințe pe termen lung asupra relațiilor dintre România și cetățenii săi de origine română din Republica Moldova.
