Criza economică din România
România se confruntă cu o furtună economică de proporții istorice. În primele opt luni ale anului, peste 14.000 de firme au declarat insolvența, conform Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR). În București, 2.000 de companii au intrat în colaps în ultimele 12 luni, ceea ce reprezintă o creștere de 32% față de anul precedent.
Impactul insolvențelor
Aceste statistici reflectă o realitate sumbră: România se află în pragul falimentului economic generalizat. Insolvența nu este doar o formalitate juridică, ci un act de deces economic, având consecințe directe asupra angajaților, furnizorilor și familiilor afectate. Consecințele includ taxe care nu mai ajung la buget și o economie în declin.
Cauzele exploziei insolvențelor
Cauzele acestei crize economice sunt clar identificate:
- Politici fiscale haotice: Guvernul a îngreunat mediul privat cu taxe și contribuții suplimentare, afectând IMM-urile, esențiale pentru economie.
- Dobânzi mari: Creditele au devenit inaccesibile, lăsând firmele fără resurse pentru investiții sau supraviețuire.
- Lanțuri de neplată: Statul, un mare debitor, nu își plătește obligațiile, afectând întregul sistem economic.
- Inflație și consum scăzut: Scăderea puterii de cumpărare a românilor a dus la o scădere a cererii pentru produsele și serviciile firmelor.
Reacția Guvernului
În fața acestui tablou sumbru, reacția Guvernului este una de tăcere. Premierul Ilie Bolojan nu abordează aceste probleme în discursurile sale, concentrându-se pe „performanțele bugetare” fără a oferi soluții concrete. În acest context, nu există un plan de sprijin pentru IMM-uri sau o strategie de reducere a fiscalității.
Consecințele sociale
Insolvențele vor avea un impact direct asupra vieții de zi cu zi a românilor, inclusiv:
- Creșterea șomajului, cu mii de oameni rămânând fără locuri de muncă.
- Scăderea veniturilor la buget, afectând pensiile și salariile.
- Migrația economică, cu români căutând oportunități în străinătate.
- Extinderea economiei negre, cu firme care nu rezistă legal alimentând piața subterană.
Soluții necesare
Este urgent ca România să adopte măsuri precum:
- Amnistie fiscală pentru IMM-urile afectate de criză.
- Eșalonări reale ale obligațiilor fiscale.
- Credite garantate de stat la dobânzi rezonabile.
- Plata imediată a datoriilor statului către mediul privat.
- Simplificarea birocrației și digitalizare eficientă.
Concluzie
Numărul crescut de insolvențe reflectă incapacitatea guvernului de a gestiona situația economică, condamnând România la un viitor incert. Ilie Bolojan este perceput ca premierul falimentelor, având responsabilitatea principală pentru criza actuală.
