Inflația și economia românească în 2026
Conform Băncii Naționale a României (BNR), inflația ar putea să se reducă treptat în primele luni ale anului 2026, însă economia rămâne afectată de incertitudini și riscuri considerabile. Corecția bugetară inițiată în 2025 și continuată probabil în 2026, inclusiv implementarea unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să genereze presiuni dezinflaționiste din partea factorilor fundamentali, în special din partea cererii agregate. Aceasta ar putea conduce, de asemenea, la o ajustare a deficitului de cont curent.
Incertitudini și riscuri economice
BNR subliniază că incertitudinile rămân asociate măsurilor care vor fi adoptate în viitor pentru continuarea consolidării bugetare, conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană (CE) și procedurii de deficit excesiv. Riscurile semnificative la adresa perspectivei economice provin din mediul extern, incluzând conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, precum și planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele membre ale Uniunii Europene.
Absorbția fondurilor europene
Absorbția și utilizarea maximă a fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esențiale pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
Evoluția inflației
Rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie. Această scădere a fost contrabalansată în parte de creșterea ratei anuale a inflației de bază, care a urcat la 8,5% în decembrie, de la 8,1% în septembrie. De asemenea, rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost de 8,6% în decembrie 2025, similară cu cea din septembrie 2025.
Activitatea economică
Activitatea economică a experimentat o comprimare de 0,2% în trimestrul III 2025, după o creștere de 1,1% în trimestrul precedent. Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, avansul PIB-ului a crescut la 1,7% în trimestrul III 2025, cu o contribuție semnificativă din partea formării brute de capital fix. Consumul privat a accelerat ușor, iar exportul net a redevenit expansionist, cu o variație anuală a volumului exporturilor de bunuri și servicii care a depășit-o pe cea a volumului importurilor.
Piața muncii și creditarea
Pe piața muncii, efectivul salariaților a continuat să scadă în lunile septembrie și octombrie 2025, iar rata șomajului a înregistrat o mică scădere în trimestrul IV 2025. Între timp, dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să scadă, ajungând la 6,8% în noiembrie, de la 7,5% în septembrie.
Decizii de politică monetară
În ședința din 19 ianuarie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, precum și menținerea ratelor dobânzilor pentru facilitatea de creditare și facilitatea de depozit la 7,50% și, respectiv, 5,50% pe an. Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută a rămas neschimbată.
Concluzie
În concluzie, deși inflația ar putea să se reducă treptat, economia românească se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv incertitudini externe și necesitatea de a maximiza utilizarea fondurilor europene pentru a susține creșterea și stabilitatea economică.
