Adevărul despre barajele din România
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a declarat că Uniunea Europeană (UE) nu a emis instrucțiuni pentru România referitoare la demolarea sau dezafectarea barajelor de pe teritoriul național. Informațiile circulante în spațiul public, care sugerează că o directivă europeană ar impune desființarea barajelor, sunt false. ANAR subliniază că termenul de „bariere” menționat în diverse discuții nu se referă la baraje mari sau strategice, ci la lucrări hidrotehnice minore, vechi și degradate.
Statistici relevante
Conform datelor ICOLD (Comisia Internațională a Marilor Baraje) și EuroCOLD, în Europa există aproximativ 4.000 – 5.000 de baraje mari. Diferența semnificativă între această cifră și cea de 1,2 milioane menționată în speculații evidențiază faptul că „barierele” sunt, în principal, structuri minore, cum ar fi praguri transversale mici, stăvilare vechi și alte obstacole care nu mai au utilitate.
Exemple de baraje și starea lor
ANAR a menționat că în România există 82 de baraje importante și 329 de baraje de mică importanță, în timp ce Hidroelectrica administrează 99 de baraje importante. Peste 1.500 de baraje mici, realizate pentru piscicultură și agrement, aparțin autorităților locale sau persoanelor fizice. Deciziile legate de conservarea sau dezafectarea acestora sunt luate de autoritățile române, fără o listă impusă de UE.
Concluzie
ANAR insistă că nu există obligații europene de demolare a barajelor din România, iar eventualele măsuri se referă la structuri minore, degradate, care afectează regimul natural al râurilor. Acest context subliniază importanța monitorizării și întreținerii barajelor mari, care sunt esențiale pentru siguranța populației și protecția mediului.
