Anxietatea în România: o problemă în creștere
România se confruntă cu o creștere alarmantă a cazurilor de anxietate, confirmată de datele medicale și specialiștii în neuroștiință. Țara noastră se află printre statele europene cu cea mai rapidă creștere a numărului pacienților cu tulburări anxioase, iar spitalele resimt deja presiunea.
Cazuri aproape dublate într-un an
La Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, medicii raportează o evoluție fără precedent: numărul pacienților cu simptome severe de anxietate a crescut de la aproximativ 250 lunar în 2024 la peste 520 în 2025. Specialiștii avertizează că aceste cifre reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece o parte semnificativă a populației evită consultul psihiatric sau psihologic.
Factori care contribuie la criza anxietății
Printre factorii principali care alimentează criza anxietății în România se numără:
- Problemele socio-economice, România având una dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie din UE;
- Accesul limitat la servicii de sănătate mintală, în special în mediile vulnerabile;
- Stigmatizarea persoanelor care solicită ajutor psihologic;
- Expunerea intensă la mediul digital, care amplifică stresul în rândul adolescenților, România fiind în topul țărilor europene în ceea ce privește bullying-ul online.
Impactul anxietății asupra creierului
Anxietatea nu se manifestă doar prin gânduri excesive sau disconfort fizic; efectele ei sunt vizibile și în structura și funcționarea rețelelor neuronale. Investigarea activității electrice cerebrale prin tehnici moderne, inclusiv qEEG, arată un tipar recurent la pacienții anxioși.
Persoanele afectate prezintă:
- Hiperactivarea rețelei implicite (default mode network), responsabilă de gânduri repetitive și anticipări negative;
- Supraconectivitate în zonele implicate în răspunsul la stres, menținând creierul într-o stare de alertă chiar și în repaus;
- Activitate frontală dezechilibrată, asociată cu dificultăți de concentrare, tulburări de somn și epuizare mentală.
În esență, creierul unei persoane cu anxietate funcționează adesea ca și cum „ar căuta pericole” chiar și în absența stimulilor amenințători.
În contextul în care anxietatea afectează un număr tot mai mare de români, metodele de neuroreglare oferă o alternativă validată științific pentru cei care nu găsesc soluții în terapiile tradiționale.
Concluzie
Creșterea alarmantă a cazurilor de anxietate în România subliniază nevoia urgentă de intervenții eficiente și accesibile în domeniul sănătății mintale pentru a sprijini persoanele afectate și a reduce stigma asociată cu căutarea ajutorului.
