Alegerile prezidențiale anticipate din Bosnia
Comisia Electorală Centrală (CIK) din Bosnia și Herțegovina a decis să anuleze rezultatele alegerilor prezidențiale anticipate din Republica Srpska (RS) pentru 136 de secții de votare din 17 localități, în special în Doboj, Zvornik și Laktasi, unde a candidat Milorad Dodik.
Acuzații de fraudă și nereguli
Decizia CIK a fost luată în urma acuzațiilor de fraudă formulate de opoziție imediat după scrutinul din noiembrie, care a avut o participare scăzută de 35,5%. Siniša Karan, sprijinit de Dodik și SNSD, a obținut 50,39% din voturi (aproximativ 222.000), față de 48,22% pentru Branko Blanuša, din partea opoziției. Diferența de sub 10.000 de voturi face ca anularea să poată influența rezultatul final al alegerilor.
Nereguli constatate
CIK a ordonat deja renumărarea voturilor în peste 100 de secții unde au fost identificate nereguli majore. Raportorul CIK, Mišo Krstović, a confirmat existența „numeroaselor nereguli” în timpul alegerilor.
Contextul alegerilor
Alegerile anticipate au fost organizate după destituirea lui Milorad Dodik din funcția de președinte al RS, o decizie confirmată de justiție în august, din cauza nerespectării deciziilor Înaltului Reprezentant internațional privind Acordul de la Dayton. Dodik, condamnat la un an de închisoare și interdicție de șase ani în funcții publice, l-a susținut pe Karan, respingând acuzațiile de fraudă ca fiind „neîntemeiate”.
Implicarea opoziției
Opoziția a susținut că neregulile, care includ presiuni asupra alegătorilor și discrepanțe inexplicabile în rezultate, au fost decisive pentru desfășurarea alegerilor. Decizia CIK nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore; dacă va fi validată de justiție, se va organiza un nou scrutin în secțiile afectate.
Concluzie
Bosnia rămâne divizată între RS și Federația Croato-Bosniacă, iar tensiunile politice continuă să amenințe stabilitatea post-Dayton.
