Adrian Țuțuianu, noul președinte al Autorității Electorale Permanente
Adrian Țuțuianu a preluat luni, 15 decembrie 2025, mandatul de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) pentru o perioadă de opt ani. Numirea sa a fost validată de Parlament pe 17 noiembrie, cu 271 de voturi „pentru” și doar două „împotrivă”, după ce a fost propus de PSD și avizat favorabil de comisiile juridice.
Prioritățile președintelui AEP
Printre prioritățile anunțate de Țuțuianu se numără consolidarea capacității instituționale a AEP și îmbunătățirea calității datelor electorale gestionate de instituție. De asemenea, el vizează clarificarea și standardizarea procedurilor electorale, precum și întărirea controalelor asupra finanțării partidelor politice și a campaniilor, inclusiv în mediul online.
Declarații și angajamente
„Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să funcționeze ca un garant al corectitudinii și predictibilității proceselor electorale. Prioritățile mele sunt aplicarea riguroasă a legii și creșterea capacității instituției de a răspunde adecvat și cu responsabilitate așteptărilor legitime ale cetățenilor”, a declarat Adrian Țuțuianu. Respectul pentru fiecare alegător și devotamentul față de principiile și regulile proceselor electorale democratice reprezintă fundamentele angajamentului său de a consolida încrederea cetățenilor în instituția pe care o reprezintă.
Contextul numirii
Adrian Țuțuianu a fost ex-președinte al PSD Dâmbovița și a ocupat funcția de senator în două mandate (2008-2016 și 2016-2020). La propunerea PSD, a fost numit pe 18 noiembrie președinte al AEP de plenul reunit al Parlamentului. Conform legislației în vigoare, acesta a demisionat din partid, deoarece șeful AEP nu poate fi membru politic. Preluarea oficială a mandatului a avut loc pe 15 decembrie 2025, în urma vacanței lăsate de revocarea lui Toni Greblă în februarie 2025, funcția fiind condusă interimar de Zsombor Vajda.
Concluzie
Numirea lui Adrian Țuțuianu la conducerea AEP marchează o etapă importantă în asigurarea integrității proceselor electorale din România, cu implicații semnificative pentru încrederea cetățenilor în democrație.
