Analiza execuției bugetare după primele două luni
Consultantul economic Adrian Negrescu afirmă că ținta de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul 2026 are șanse reale de a fi atinsă, datorită creșterii veniturilor și controlului cheltuielilor. Conform datelor oficiale, deficitul după primele două luni este de 14,23 miliarde de lei (0,70% din PIB), o reducere semnificativă față de aceeași perioadă din 2025.
Îmbunătățirea execuției bugetare
Deficitul bugetar înregistrat în primele două luni ale anului 2025 era de 30,24 miliarde de lei (1,58% din PIB), ceea ce subliniază o reducere de 0,88 puncte procentuale într-un singur an. Adrian Negrescu subliniază că această ajustare este rezultatul creșterii veniturilor bugetare, care au crescut cu 15,7%, ajungând la 103,73 miliarde de lei.
Creșterea veniturilor și colectarea TVA
Îmbunătățirea colectării veniturilor, în special din TVA, a avut un rol esențial. Încasările nete din TVA au atins 23,75 miliarde de lei, crescând cu peste 20% față de anul precedent. În plus, restituirile de TVA către companii au crescut la 7,22 miliarde de lei, sprijinind lichiditatea firmelor. Eliminarea facilităților fiscale a contribuit, de asemenea, la majorarea veniturilor, cu încasările din impozitul pe venit și salarii crescând cu 22,3%, până la 13,46 miliarde de lei, iar taxarea dividendelor aducând un plus de aproape 58%.
Contribuția fondurilor europene
Fondurile europene au avut o contribuție semnificativă, cu sume rambursate de Uniunea Europeană totalizând 8,28 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 88% față de anul anterior.
Cheltuielile guvernamentale
Pe partea de cheltuieli, Guvernul a reușit o temperare vizibilă, cu cheltuieli totale de 117,96 miliarde de lei, în scădere cu 1,6% comparativ cu anul trecut, iar ponderea acestora în PIB a scăzut de la 6,3% la 5,8%. Cheltuielile de personal au fost reduse la 27,13 miliarde de lei, iar cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 2,1%.
Investițiile și perspectivele economice
Investițiile au fost susținute în principal din fonduri europene, cu 11,20 miliarde de lei alocate pentru dezvoltare, din care peste 76% au fost destinate proiectelor finanțate din bani europeni și prin PNRR. Cu toate acestea, Adrian Negrescu avertizează că economia rămâne vulnerabilă, menționând riscurile unei noi inflații, alimentată de creșterea prețurilor la carburanți și gaze, ceea ce ar putea duce la contracții economice semnificative.
Concluzie
Execuția bugetară din primele două luni ale anului 2026 sugerează o îmbunătățire considerabilă a situației financiare, dar provocările economice viitoare necesită o monitorizare atentă și măsuri corective pentru a asigura atingerea obiectivelor bugetare.
