Numărul insolvențelor în primele luni din 2026
În primele două luni ale anului 2026, un total de 1.091 de companii și persoane fizice autorizate au intrat în insolvență, ceea ce reprezintă o creștere de 13,17% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 964 de cazuri, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC).
Orașul cu cele mai multe insolvențe
Capitala, București, conduce clasamentul cu 222 de insolvențe înregistrate în ianuarie și februarie 2026, deși numărul reprezintă o scădere de 8,64% față de anul anterior. Pe locurile următoare se află județele Cluj, cu 71 de insolvențe (creștere de 18,33%), Bihor cu 64 (scădere de 12,33%) și Timiș cu 40 (creștere de 2,56%).
Creșteri și scăderi regionale
Creșteri semnificative au fost observate în județele Maramureș și Arad, fiecare având aproape 90% din numărul de insolvențe raportat. De asemenea, județele Buzău și Prahova au înregistrat creșteri. La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în Caraș-Severin, Covasna și Alba.
Sectorul de activitate afectat
În luna februarie 2026, au fost raportate 562 de insolvențe la nivel național, cele mai multe fiind în București, urmate de Bihor și Maramureș. Cele mai afectate sectoare de activitate includ comerțul cu ridicata și amănuntul, care a înregistrat 185 de insolvențe, construcțiile cu 166, industria prelucrătoare cu 97 și transportul și depozitarea cu 84. Toate aceste sectoare au înregistrat scăderi față de perioada similară din 2025.
Modificări legislative în domeniul insolvenței
Creșterea numărului de insolvențe coincide cu modificările legislative aduse prin Legea nr. 239/2025, parte a unui pachet de măsuri pentru redresarea și eficientizarea resurselor publice. Aceste modificări, menite să împiedice abuzurile din trecut, vizează atât debitorii, cât și creditorii, precum și practicienii în insolvență. Printre obiectivele principale se numără reducerea duratei procedurilor de insolvență, consolidarea răspunderii administratorilor și creșterea gradului de recuperare a creanțelor.
Aspecte practice ale noii legislații
Legea introduce verificări periodice ale situației debitorului și permite o trecere mai rapidă la faliment când reorganizarea nu mai este viabilă. De asemenea, sunt stabilite termene clare pentru valorificarea activelor, evitând astfel blocarea procedurilor. O altă modificare importantă extinde răspunderea pentru intrarea în insolvență, incluzând și persoanele care controlează în fapt companiile, nu doar administratorii formali.
Concluzie
Numărul crescut al insolvențelor și modificările legislative recente subliniază provocările economice cu care se confruntă companiile din România, evidențiind necesitatea unor măsuri eficiente pentru gestionarea datoriilor și prevenirea abuzurilor în procesul de insolvență.
