Oboseala de primăvară vs. Apneea obstructivă în somn
Oboseala și lipsa de energie resimțite la începutul primăverii pot fi atribuite asteniei sezoniere, dar uneori aceste simptome pot indica o tulburare de somn gravă, precum apneea obstructivă. Aceasta este o tulburare cronică severă, caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul nopții. Astenia de primăvară este o reacție temporară a organismului la schimbările de lumină și temperatură.
Diferențele între astenie și apnee
Dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, explică faptul că oboseala în cazul asteniei de primăvară este moderată și se ameliorează pe măsură ce organismul se adaptează. În schimb, apneea în somn se caracterizează prin somnolență diurnă marcantă, iar starea de epuizare persistă indiferent de numărul orelor de somn.
Semnele de alarmă
Există mai multe semnale de alarmă care ar trebui să determine un consult medical, printre care sforăitul puternic și constant, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente cu senzație de sufocare, durerile de cap matinale și uscăciunea gurii la trezire.
Impactul alergiilor sezoniere
Primăvara poate agrava simptomele apneei de somn, în special pentru persoanele cu alergii sezoniere, care pot provoca congestie nazală, îngreunând respirația nocturnă și accentuând sforăitul și episoadele de apnee.
Factori de risc
Riscul de apnee în somn este crescut la persoanele supraponderale, la cele cu circumferință mare a gâtului, bărbați, persoane de peste 40 de ani, fumători sau cei care consumă alcool seara. Totuși, apneea poate apărea și la persoanele normoponderale sau la femei, în special după menopauză.
Diagnostic și tratament
Diagnosticul apneei se stabilește prin studii de somn, fie în laborator (polisomnografie), fie prin teste de monitorizare respiratorie la domiciliu. Netratată, apneea în somn poate avea consecințe grave asupra sănătății, inclusiv hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic sau stop cardio-respirator. De asemenea, poate contribui la sindromul metabolic și diabetul zaharat, având și repercusiuni neuropsihiatrice, precum somnolență excesivă și tulburări de memorie.
Tratamentul apneei obstructive
În formele moderate și severe, tratamentul standard este terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP), care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. În plus, se recomandă scăderea în greutate, renunțarea la fumat, evitarea alcoolului seara și tratarea problemelor ORL.
Concluzie
Oboseala persistentă nu ar trebui ignorată. Persoanele care se confruntă frecvent cu oboseală accentuată, somnolență diurnă sau sforăit persistent ar trebui să consulte un medic pentru a obține un diagnostic corect și un tratament adecvat, îmbunătățind astfel calitatea somnului și sănătatea generală.
