Reforma sistemului de pensii militare
Executivul analizează o reformă amplă a sistemului de pensii militare, care ar putea introduce două praguri de vârstă pentru retragerea din activitate: 60 și 65 de ani. Măsura este evaluată în contextul presiunilor tot mai mari asupra bugetului de stat, iar autoritățile caută soluții pentru reducerea cheltuielilor fără a destabiliza structurile de apărare.
Costurile pensionărilor masive
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avertizat că o eventuală ieșire simultană la pensie a mii de militari ar genera un dezechilibru financiar semnificativ pentru minister. El a explicat că, de exemplu, dacă 4.000 de militari merg la pensie, Ministerul Apărării va fi nevoit să plătească 4.000 de pensii în plus, dar și salariile pentru angajările necesare în locul celor care pleacă. Aceasta ar conduce la o cheltuială dublă.
Preferințele militarilor privind pensionarea
Conform ministrului, aproximativ 75% dintre cadrele eligibile pentru pensionare aleg să rămână în activitate, chiar și fără stimulente financiare suplimentare. Radu Miruță a subliniat că nu se intenționează forțarea retragerii militarilor, ceea ce demonstrează că mulți consideră mai avantajos să rămână în armată decât să treacă în rezervă.
Posibilitatea majorării soldelor
În paralel cu discuțiile despre vârsta de pensionare, Ministerul Apărării analizează și opțiunea creșterii soldelor. Această idee este privită ca o modalitate de a păstra personalul în activitate și de a face profesia militară mai atractivă pentru noile generații. Oficialii consideră că o salarizare mai competitivă ar putea reduce presiunea asupra sistemului de pensii militare și ar contribui la stabilitatea resursei umane din armată.
Concluzie
Reforma propusă în sistemul de pensii militare, împreună cu posibilitatea majorării soldelor, are potențialul de a influența semnificativ stabilitatea financiară a Ministerului Apărării și atractivitatea profesiei militare pentru tineret.
