AUR denunță refuzul instituțiilor statului de a se prezenta la audierile parlamentare
AUR susține că românii au dreptul să afle adevărul în legătură cu alegerile prezidențiale din 2024. Formațiunea acuză instituții importante ale statului că refuză, pentru a doua zi consecutiv, să se prezinte la audierile organizate de comisiile parlamentare pentru cercetarea abuzurilor. AUR descrie această atitudine drept „sfidătoare” și consideră că reprezintă o încercare de a bloca aflarea adevărului.
Refuz sistematic și dispreț față de controlul parlamentar
Conform AUR, absențele nu sunt simple neprezentări, ci un refuz sistematic de a răspunde convocărilor, ceea ce denotă dispreț față de controlul parlamentar și față de cetățenii care solicită clarificări. Partidul menționează că instituții precum Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Curtea Constituțională (CCR), Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și Ministerul Apărării Naționale (MApN) au ignorat invitațiile la audieri, evitând dialogul cu parlamentarii.
Declarații AUR privind transparența procesului electoral
Reprezentanții AUR afirmă: „Românii au dreptul să cunoască adevărul despre ceea ce s-a întâmplat cu alegerile prezidențiale din 2024. Cu toate acestea, observăm o atitudine inacceptabilă, sfidătoare și profund periculoasă pentru democrație: instituții-cheie ale statului român refuză deliberat să se prezinte la audieri organizate de președinții comisiilor parlamentare pentru cercetarea abuzurilor, evitând răspunsurile și tratând cu dispreț controlul parlamentar.”
Consecințele refuzului instituțiilor statului
AUR subliniază că acest refuz sistematic reprezintă o blocare voită a aflării adevărului și o tentativă de a închide subiectul fără lămuriri, explicații și asumare. Această situație ridică semne de întrebare asupra transparenței instituțiilor statului și a respectului față de democrație.
Concluzie: Refuzul instituțiilor de a colabora cu Parlamentul poate avea implicații grave asupra încrederii cetățenilor în procesul democratic și asupra transparenței guvernării.
