Acordul UE–Mercosur: o amenințare pentru agricultura din România
Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur este văzut ca o oportunitate de comerț și cooperare economică, însă, din perspectiva unor organizații precum GRAIN, acesta reprezintă o subordonare a agriculturii în fața comerțului global, cu efecte negative semnificative asupra mediului și a fermierilor din statele periferice ale Uniunii Europene, inclusiv România.
Impactul acordului asupra agriculturii românești
Acordul UE–Mercosur va spori drastic schimburile comerciale în sectoare agricole cu impact climatic major, cum ar fi carnea de vită, soia, etanolul și produsele lactate industriale. Creșteri estimative de +1200% la lapte praf degresat, +710% la brânzeturi, +540% la etanol și +50% la carne de vită sugerează o reconfigurare a fluxurilor agricole globale, cu producția intensivă din America de Sud pătrunzând pe piața europeană, în timp ce UE va exporta surplusuri industriale procesate.
Agricultura românească, caracterizată prin fragmentare, subcapitalizare și dependență de costuri locale, se va confrunta cu o presiune directă asupra prețurilor din segmentele în care fermierii deja se luptă să supraviețuiască. Aceasta nu este o competiție echitabilă, ci o asimetrie între fermele mari din Brazilia sau Argentina și fermierii români, care respectă standarde de mediu mai stricte și au costuri salariale mai mari.
Contradicția cu Politica Agricolă Comună
Acordul UE–Mercosur contravine principiilor Politicii Agricole Comune (PAC). În timp ce fermierii români sunt obligați să reducă utilizarea pesticidelor și să respecte condiții ecologice stricte, UE deschide piața pentru produse din zone cu defrișări masive și cu o amprentă de carbon ridicată. Mesajul este clar: fermierii români trebuie să respecte regulile, în timp ce produsele externe sunt acceptate fără constrângeri similare.
Consecințele economice ale acordului
România se confruntă cu un deficit comercial pe lanțul valoric agricol, exportând materie primă ieftină și importând produse procesate scumpe. Acordul UE–Mercosur va accentua această tendință, cu posibile efecte devastatoare: falimentul fermelor mici și mijlocii, abandonarea terenurilor agricole, creșterea dependenței de importuri și depopularea mediului rural. Aceasta se traduce într-o dezindustrializare agricolă, România devenind astfel o piață de desfacere, nu un actor activ pe scena agricolă globală.
Suveranitatea alimentară în pericol
Acordul ridică, de asemenea, o problemă majoră de suveranitate alimentară, într-un context global marcat de crize geopolitice și conflicte comerciale. Sacrificarea agriculturii locale în favoarea comerțului global poate avea consecințe strategice grave, având în vedere că agricultura nu este doar un sector economic, ci și o componentă esențială pentru securitatea națională și stabilitatea socială.
Concluzie: un acord problematic pentru România
Acordul UE–Mercosur, deși favorabil din perspectiva statisticilor comerciale, va avea un impact negativ semnificativ asupra agriculturii românești, generând presiuni asupra fermierilor, distorsiuni de piață și riscuri economice și sociale majore. Graficul GRAIN reflectă adevărul pe care Bruxelles-ul preferă să-l ignore: prioritatea este volumul de comerț, iar agricultura românească va suporta costurile acestei politici.
