România și dependența de gazul ungar
România dispune de gaze în depozite, dar riscă să nu poată livra suficiente resurse consumatorilor din România și Republica Moldova în perioadele de consum foarte mare. Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, subliniază că diferența între a avea gaz și a-l putea transporta în rețea este esențială, mai ales când consumul depășește 57-58 milioane mc/zi, un prag atins la temperaturi sub -12°C.
Vulnerabilitățile României în gestionarea gazului
Chisăliță avertizează că România are o vulnerabilitate structurală în ceea ce privește debitul de gaz disponibil. În condiții de ger extrem, Ungaria a început să exporte gaze din depozitele sale pentru a sprijini consumul din România și Republica Moldova. Această dependență de Ungaria este considerată o realitate operațională, crucială pentru menținerea cererii de gaze, în special în condiții severe de vreme.
Funcționarea depozitelor de gaze
Potrivit expertului, depozitele de gaze nu funcționează precum o găleată din care se poate turna oricând. Acestea sunt rezervor cu robinet, iar extragerea gazului reduce rapid volumul disponibil. Această dinamică este adesea neînțeleasă de public și omisă de decidenți.
Schimbarea mentalității în securitatea energetică
Chisăliță subliniază că instituțiile și factorii de decizie trebuie să își schimbe mentalitatea în contextul actual geopolitic. Securitatea energetică nu mai înseamnă doar a avea surse de cumpărare, ci și capacitatea de a funcționa în lipsa acestora.
În concluzie, dependența României de gazul ungar evidențiază necesitatea unor măsuri prompte și strategii pe termen lung pentru asigurarea securității energetice, în special în condiții climatice extrem de severe.
