Schimbarea demografică în Europa
Europa se confruntă cu o schimbare demografică majoră, fără precedent în ultimul secol. Pentru prima dată din 1918, numărul deceselor a depășit numărul nașterilor la nivel continental, conform datelor Institutului Național de Statistică al Franței (INSEE). Acest fenomen afectează nu doar țările cu rate scăzute ale fertilității, ci și state care aveau anterior valori peste media europeană.
Soldul natural al populației devine negativ
Raportul anual al INSEE indică faptul că, în 2025, soldul natural al populației europene a devenit negativ. Aceasta nu se datorează unei creșteri neobișnuite a mortalității, ci unei scăderi continue a natalității, combinată cu îmbătrânirea accelerată a populației. De exemplu, în Franța, s-au înregistrat 651.000 de decese și doar 645.000 de nașteri, marcând primul bilanț negativ de la sfârșitul Primului Război Mondial.
Factori determinanți ai scăderii natalității
Economiștii explică această evoluție prin tendințe care se manifestă de peste cincizeci de ani. Peter Vanden Houte, economist-șef la ING Belgia, menționează că scăderea natalității a început odată cu apariția contracepției în anii ’70, iar generațiile născute în anii ’50 și ’60 devin acum majoritare. De asemenea, numărul femeilor aflate la vârsta fertilă a scăzut, iar vârsta medie la care femeile au primul copil a crescut constant, contribuind la reducerea numărului de nașteri.
Trenduri demografice în întreaga Europă
INSEE arată că numărul nașterilor a scăzut aproape continuu din 2007, atingând în 2025 cel mai mic nivel din ultimii o sută de ani. În același timp, decesele continuă să crească, chiar și fără crize sanitare majore, din cauza îmbătrânirii populației. Modele similare se observă în întreaga Europă, inclusiv în regiuni considerate anterior mai rezistente la declinul demografic.
Consecințele economice ale declinului demografic
Declinul demografic are deja efecte economice vizibile. Forța de muncă se reduce mai rapid decât populația totală, afectând astfel creșterea economică. Zsolt Darvas, cercetător la think-tank-ul Bruegel, subliniază că problema nu mai este localizată doar în sudul Europei, ci este generalizată, toate economiile avansate având rate de fertilitate sub nivelul necesar pentru menținerea populației, situându-se în jurul valorii de 1,6 copii per femeie.
Politici pentru creșterea natalității
În Scandinavia, unde politicile sociale sunt considerate un model, declinul natalității poate fi încetinit, dar nu inversat. În țările care au implementat stimulente financiare pentru creșterea natalității, cum ar fi Ungaria, ratele de fertilitate continuă să scadă, ceea ce sugerează că problema este una structurală și de lungă durată.
Concluzie
Declinul demografic din Europa, marcat de o mortalitate crescută în raport cu nașterile, ridică semne de întrebare privind viitorul economic și social al continentului, subliniind necesitatea unor politici eficiente pentru a aborda această provocare complexă.
