Contaminarea cu microplastice în peștele românesc
O echipă de cercetători de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a realizat o analiză a trei specii marine consumate frecvent în România și a descoperit niveluri alarmante de microplastice. Conform studiului, 93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană și 66,7% dintre midiile colectate din zona de coastă a României conțineau fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri.
Microplastice în organele interne
Lucrarea, publicată în decembrie 2025, demonstrează că particulele de plastic au fost identificate atât în organele digestive, cât și în țesuturile moi ale speciilor analizate. Cercetătorii subliniază existența unui transfer trofic al acestor particule, observat în special la rapană, care se hrănește cu organisme contaminate.
Implicarea sănătății umane
Cercetătorii atrag atenția asupra riscurilor pentru sănătatea umană, afirmând că toate cele trei specii sunt consumate de oameni, ceea ce le face căi potențiale de expunere la microplastice. Aceștia solicită cercetări suplimentare pentru a înțelege sursele, căile de mediu și riscurile asociate cu microplasticele din Marea Neagră.
Compararea cu studiile din Bulgaria
Analiza a comparat datele de pe litoralul românesc cu cele obținute de cercetătorii bulgari în zonele Varna și Burgas, concluzionând că organismele din România prezintă o frecvență mai ridicată a contaminării cu microplastice. Această diferență este atribuită proximității litoralului românesc față de gurile de vărsare ale Dunării, expunând fauna marină locală la o poluare mai intensă.
Influența Dunării asupra poluării
Studiul menționează că prezența crescută a microplasticelor în țesuturile speciilor analizate este legată de deversările fluviului Dunărea, care transportă până la 4,2 tone de materiale plastice zilnic. Această cantitate semnificativă contribuie la contaminarea organismelor marine din apropierea litoralului românesc.
Tipurile de microplastice identificate
Studiul detaliază compoziția particulelor de plastic găsite în cele trei specii. Fibrele au reprezentat 93%, 98% și 99% din totalul microplasticelor în midii, rapane și șprot, respectiv, în timp ce fragmentele au constituit doar 7%, 2% și 1%. Proporțiile variază în funcție de specie și de organul analizat, cu predominanța fibrelor în majoritatea cazurilor.
Distribuția culorilor microplasticelor
Cercetătorii au observat că majoritatea microplasticelor identificate erau de culoare neagră, albastră și transparentă, proporțiile variind în funcție de specie. Midiile prezentau particule albastre, rapanele particule negre, iar șprotul particule transparente, evidențiind diferențe semnificative în compoziția microplasticelor ingerate.
Concluzie
Contaminarea cu microplastice a peștelui din Marea Neagră ridică serioase preocupări pentru sănătatea publică și necesită acțiuni urgente în cercetare și monitorizare pentru a aborda sursele de poluare și a proteja ecosistemele marine și consumatorii.
