Declarațiile fostului director al MNIR
Ernest Oberländer, fost director al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), a acuzat conducerea Muzeului Drents din Assen, Olanda, de „dezinformări” în legătură cu dispariția tezaurului dacic împrumutat de instituția românească. Într-un interviu acordat postului RTL News, Oberländer a exprimat că se simte „trădat” în urma furtului spectaculos al comorilor dacice.
Acuzații privind măsurile de securitate
Oberländer a afirmat că muzeul olandez „a mințit” referitor la măsurile de securitate convenite. Potrivit acestuia, contractul de împrumut prevedea utilizarea unui tip special de sticlă antiefracție (P6B), dar investigațiile desfășurate după furt au evidențiat că au fost folosite vitrine din sticlă standard (P2B). El a menționat că securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost utilizată, iar coiful a fost furat cu două lovituri de ciocan.
Gestionarea securității la Muzeul Drents
Oberländer a explicat că gestionarea și protejarea colecțiilor muzeale împotriva riscurilor sunt incluse într-un raport de facilități, care nu a fost făcut public. El a subliniat că acest document conține informații esențiale despre sistemul de securitate al Muzeului Drents și că dezvăluirea sa ar necesita reconstrucția întregului sistem de securitate.
Impactul incidentului asupra carierei lui Oberländer
Oberländer, în vârstă de 74 de ani, a pierdut postul după incidentul din 2025, pe care l-a descris ca fiind „un an întunecat”, marcat de critici din partea publicului și a clasei politice. El a menționat că a fost nevoit să-și dovedească originea românească, ceea ce a fost umilitor pentru el.
Contextul împrumutului comorilor dacice
În trecut, tezaurele dacice au fost împrumutate muzeelor din Milano, Beijing și Madrid fără incidente. Muzeul din Assen a fost considerat „cel mai sigur”, conform documentației tehnice, dar spargerea vitrinelor și furtul coifului de aur de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice au scos la iveală defecțiuni semnificative de securitate, inclusiv nefuncționarea sistemului de ceață artificială.
Investigațiile în urma furtului
În urma incidentului, trei suspecți au fost arestați în Olanda, iar procesul lor este programat pentru anul viitor. Până în prezent, bunurile furate nu au fost recuperate. Un om de afaceri olandez stabilit în România, Alex van Breemen, a oferit o recompensă de 250.000 de euro pentru informații care să conducă la găsirea tezaurului.
Reacția Muzeului Drents
Într-un răspuns oficial, reprezentanții Muzeului Drents au evitat să comenteze acuzațiile, afirmând că „toate condițiile de asigurare pentru exponatele românești au fost îndeplinite” și că despăgubirea a fost plătită integral de asigurători. MNIR a refuzat să comenteze, invocând ancheta în curs privind furtul.
Concluzie
Incidentul de la Muzeul Drents ridică întrebări serioase privind securitatea patrimoniului cultural și gestionarea împrumuturilor internaționale, având implicații profunde asupra încrederii între muzee și asupra protejării bunurilor de valoare istorică.
