Anunț de la Consiliul Superior al Magistraturii
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat marți seară rezultatele unui sondaj intern care arată că judecătorii și procurorii din România au simțit în ultimul an o campanie împotriva justiției. Sondajul a fost completat de peste 56% dintre magistrații din toate nivelurile.
Rezultatele sondajului
Din chestionarul cu 20 de întrebări, 98,1% dintre judecători au declarat că au perceput o campanie publică desfășurată împotriva justiției. În ceea ce privește reacțiile publice ale CSM la această campanie, 67% dintre respondenți au fost de acord cu reacțiile instituției, 25% au adoptat o poziție neutră, iar 8% s-au declarat în dezacord.
Percepția asupra reacțiilor CSM
CSM apreciază că reacțiile sale au beneficiat de un nivel ridicat de susținere în rândul judecătorilor, dezacordul fiind relativ redus. De asemenea, în ceea ce privește continuitatea completului, 8,4% dintre respondenți au raportat că au fost înlocuiți din complet, în timp ce 91,6% nu au fost afectați de astfel de măsuri.
Motivarea înlocuirilor
Printre judecătorii care au fost înlocuiți, 139 au confirmat că au fost de acord cu măsura, iar 31 au declarat că au fost înlocuiți fără consimțământul lor. 169 de judecători au considerat motivele invocate ca fiind legitime, în timp ce 16 au avut o opinie contrară.
Contestațiile actelor administrative
În ceea ce privește contestarea actelor administrative, trei judecători au menționat că au atacat aceste acte în instanță, iar 71 nu au formulat astfel de acțiuni. Motivele pentru necontestare au fost clasificate în mai multe categorii, dar detaliile specifice nu au fost incluse.
Concluzie
Chestionarul a fost adresat tuturor judecătorilor activi din România și a fost realizat în perioada 16–21 decembrie 2025, cu o participare de 2.583 de judecători. CSM a inițiat această consultare în contextul actual al justiției, având în vedere documentarul „Justiția capturată”. Rezultatele sugerează o percepție generalizată a unei campanii împotriva sistemului judiciar, ceea ce poate avea implicații semnificative pentru încrederea publicului în justiție.
