Avertisment de la un fost judecător al CCR
Un fost judecător al Curții Constituționale, Adrian Toni Neacșu, a avertizat că al doilea set de măsuri de austeritate propus de guvern poate fi contestat în fața Curții Constituționale. Neacșu a subliniat că pachetul legislativ este eterogen și incoerent, modificând aproximativ 25 de legi, inclusiv Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală și Legea construcțiilor.
Problemele din pachetul legislativ
Neacșu a menționat că măsurile cuprind domenii diverse, de la impozite și taxe la reglementări pentru inspectorii ANAF și majorarea amenzilor pentru construcții ilegale. El a subliniat că multe dintre prevederi nu vor intra în vigoare până în 2026, contrar urgenței cerute de procedura asumării răspunderii. Cea mai vulnerabilă parte a pachetului este modificarea pensiilor magistraților, care nu are legătură cu obiectivul declarat al consolidării fiscale, având un impact aproape nul asupra bugetului până în 2030.
Riscuri constituționale și internaționale
Neacșu a avertizat că lipsa unei legături între pensiile magistraților și consolidarea fiscală ar putea determina Curtea Constituțională să respingă întregul pachet. De asemenea, el a atras atenția asupra riscurilor internaționale, subliniind că România ar putea întâmpina dificultăți în negocierile pentru aderarea la OCDE, având în vedere reacțiile negative din partea justiției europene.
O capcană politică pentru Ilie Bolojan
Neacșu a evidențiat că premierul Ilie Bolojan s-ar putea afla într-o situație complicată, riscând respingerea pachetului de către Curtea Constituțională sau provocând tensiuni cu partenerii europeni. De asemenea, renunțarea la modificările privind pensiile magistraților ar putea duce la nemulțumirea publicului. Printre alte prevederi controversate se numără transformarea amenzilor neplătite în pedepse cu închisoarea și cesionarea creanțelor fiscale către recuperatori privați.
Concluzie
Deciziile luate de guvern în privința acestui pachet legislativ ar putea avea consecințe grave, atât pe plan constituțional, cât și pe plan internațional, influențând în mod semnificativ relațiile României cu instituțiile europene și stabilitatea sistemului judiciar intern.
