Rata de ocupare a tinerilor absolvenți în România
România se situează printre statele Uniunii Europene cu cele mai scăzute rate de ocupare a absolvenților recenți, conform datelor publicate de Eurostat. În 2025, doar 72,7% dintre absolvenții români cu vârste între 20 și 34 de ani erau angajați, cu mult sub media europeană de 83%.
Comparativ cu alte țări europene
Rata medie de ocupare a absolvenților recenți din Uniunea Europeană a crescut în 2025 la 83%, față de 82,3% în anul anterior. Cele mai mari rate de ocupare au fost înregistrate în Malta (91%), Germania (90,6%) și Olanda (90,1%). La polul opus, Grecia (62,4%), Italia (71,8%) și România (72,7%) au prezentat cele mai scăzute valori.
Influența nivelului de educație asupra ocupării
Datele Eurostat evidențiază faptul că nivelul de educație joacă un rol esențial în șansele de angajare ale tinerilor. În 2025, rata de ocupare pentru absolvenții recenți cu studii superioare a fost de 87% în Uniunea Europeană, cu aproape 10 puncte procentuale mai mult decât rata de 77,2% pentru cei cu studii medii. Absolvenții cu studii superioare au avut cele mai mari rate de ocupare și au fost mai bine protejați de riscurile șomajului.
Absolvenții de învățământ profesional
România se află printre ultimele state din UE și în ceea ce privește rata de ocupare a absolvenților de învățământ profesional mediu, cu o rată de 63,4% în 2025, față de media europeană de 80,2%. Cele mai bune rezultate au fost obținute în Germania (91,5%), în timp ce Grecia a avut cel mai slab rezultat din UE, cu 58%.
Diferențele de gen în ocuparea forței de muncă
La nivel european, rata de ocupare a absolvenților recenți a fost mai ridicată în rândul bărbaților (84,4%) decât al femeilor (81,5%). România a înregistrat rate de ocupare de 74,9% pentru bărbați și 70,3% pentru femei. În 18 state membre, bărbații au avut rate de ocupare mai mari decât femeile, cu excepția unor țări precum Grecia, Estonia și Finlanda, unde femeile au avut performanțe superioare.
Concluzie
Scăderea ratei de ocupare a tinerilor absolvenți din România sub media europeană subliniază necesitatea unor măsuri eficiente pentru creșterea angajabilității acestora, în special prin îmbunătățirea sistemului educațional și a legăturilor între educație și piața muncii.
