Creșterea PIB-ului României prin industria IT
România ar putea să-și sporească Produsul Intern Brut (PIB) cu până la 40 de miliarde de euro, ceea ce ar conduce la crearea a peste 295.000 de locuri de muncă indirecte și la generarea a aproximativ 88 de miliarde de euro venituri fiscale suplimentare pe termen lung. Aceste estimări sunt corelate cu accelerarea tranziției industriei IT către inovare și dezvoltarea de produse proprii, conform unui studiu realizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
Comparabilitate cu alte economii
Estimările pentru România se află la un nivel similar cu cele ale Poloniei. Chiar și într-un scenariu mai conservator, apropiat de evoluția sectorului IT din Cehia, industria IT din România ar putea contribui cu aproximativ 6 miliarde de euro la PIB și ar putea genera mai mult de 45.000 de locuri de muncă indirecte. Conform studiului „Stimularea tranziției spre inovație în industria IT&C din România”, industria IT generează în prezent circa 8% din valoarea adăugată națională, cu o cifră de afaceri anuală de aproximativ 24 de miliarde de euro, iar exporturile digitale constituie aproape 45% din totalul serviciilor.
Provocări și oportunități
Specialiștii avertizează că, fără o accelerare a investițiilor în inovare și produse proprii, ritmul de creștere al industriei ar putea scădea de la 17% pe an, în perioada 2021-2023, la doar 2% anual. Această stagnare ar putea fi cauzată de îngustarea marjelor, deficitul de competențe și competiția regională, în contextul adopției accelerate a Inteligenței Artificiale (AI). Investițiile private în cercetare și dezvoltare (R&D) se mențin la aproximativ 0,3% din PIB, unul dintre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană.
Necesitatea unei strategii de inovare
Corina Vasile, directoare executivă a ANIS, subliniază că avantajul competitiv al României nu va mai fi determinat de costul dezvoltării software-ului, ci de capacitatea de a genera produse, proprietate intelectuală și companii care pot scala la nivel global. Fereastra de oportunitate pentru această tranziție este limitată și necesită un cadru predictibil pentru inovare, inclusiv mecanisme fiscale și reglementări agile care să faciliteze colaborarea între industrie, administrație și mediul academic.
Foaie de parcurs pentru viitor
Studiul propune o foaie de parcurs în două etape. În prima etapă, se recomandă stimularea dezvoltării de produse și a proprietății intelectuale prin granturi „proof-of-concept”, protejarea rapidă a proprietății intelectuale, infrastructură comună pentru AI și Internet of Things (IoT), precum și instrumente fiscale accesibile pentru R&D. A doua etapă ar putea implica extinderea accesului la capital de creștere și stimularea cererii de inovare prin achiziții publice orientate spre tehnologie, consolidând astfel poziționarea României ca un hub regional de inovare.
În concluzie, accelerarea tranziției industriei IT din România către inovare și dezvoltarea de produse proprii poate genera un impact semnificativ asupra economiei naționale, contribuind la o creștere substanțială a PIB-ului și la crearea de locuri de muncă.
