Piața energetică mondială pe marginea prăpastiei
Piața energetică globală se confruntă cu amenințări grave, în special din cauza închiderii Strâmtorii Ormuz, care a dus la pierderi semnificative de petrol, echivalente cu aproape 2% din producția anuală din 2022. Fără redeschiderea acestei rute maritime, costurile ar putea exploda, iar sistemul global de aprovizionare cu combustibil ar putea fi complet blocat.
Impactul închiderii Strâmtorii Ormuz
Pe 17 aprilie, ministrul de externe al Iranului a anunțat „deschiderea completă” a Strâmtorii Ormuz, ceea ce a dus la o scădere imediată de 10% a prețului țițeiului Brent, la 90 de dolari pe baril. Însă, situația s-a schimbat rapid, Iranul atacând un petrolier indian, ceea ce a dus la o creștere a prețurilor din nou. În aproximativ 50 de zile de conflict, lumea a pierdut 550 de milioane de barili de țiței din Golful Persic, iar fiecare lună de închidere a strâmtorii înseamnă o pierdere de 7 milioane de tone de gaz natural lichefiat (GNL), reprezentând 2% din producția anuală.
În ciuda acestor pierderi, pagubele în țările occidentale rămân limitate, cu prețuri mai mari la benzină, dar fără a afecta semnificativ mobilitatea populației. Totuși, această imagine este înșelătoare, deoarece rezerva de petrol a fost epuizată, iar cererea de combustibil crește pe măsură ce sezonul vacanțelor se apropie.
Factorii care contribuie la criza energetică
Există trei factori principali care împing lumea spre marginea prăpastiei: stocurile de petrol disponibile se epuizează, rafinăriile reduc producția, iar cererea rămâne artificial crescută, în special în Europa. Un eveniment semnificativ este necesar pentru reechilibrarea piețelor energetice. Deși, la începutul conflictului, existau stocuri de petrol pe mare, acum acestea s-au epuizat, iar rafinăriile din Asia au fost nevoite să reducă producția cu 3 milioane de barili pe zi, o cifră care ar putea crește la 10 milioane de barili în următoarele luni.
Consecințele pentru Asia și Europa
Asia, care achiziționează 80% din petrolul din Golful Persic, este într-o situație critică, cu stocuri aproape goale. Coreea de Sud își va reduce rezervele strategice, iar Japonia va ajunge la un nivel minim în luna mai. Prețurile la benzină și motorină au crescut semnificativ, iar mai multe țări asiatice au implementat măsuri de raționalizare a combustibilului.
Europa a evitat până acum o catastrofă similară, dar, pe termen lung, se confruntă cu aceleași provocări. Deși are suficiente rezerve de kerosen pentru 50 de zile, o închidere prelungită a Strâmtorii Ormuz va duce la o reducere semnificativă a stocurilor, iar rafinăriile europene vor fi forțate să reducă producția din cauza prețurilor mari.
Riscurile unei crize energetice globale
Chiar dacă Strâmtorea Ormuz s-ar redeschide acum, ar dura luni de zile pentru ca producția și transportul combustibilului să revină la normal. O pierdere cumulativă de 1,5 miliarde de barili de petrol din Golful Persic este aproape inevitabilă, iar dacă strâmtoarea rămâne închisă, cifrele pot fi de două ori mai mari. În trecut, o scădere de 10% în cererea de petrol a avut loc în timpul pandemiei COVID-19, care a dus la o scădere semnificativă a PIB-ului mondial.
Perioada critică pentru evitarea unei crize energetice globale se apropie rapid, iar măsurile rapide sunt esențiale pentru a preveni un dezastru economic major.
