Decizia istorică a României
La 12 decembrie 1916, România a decis să transfere Tezaurul național în Rusia țaristă pentru a-l proteja de înaintarea Puterilor Centrale. Această decizie, garantată în scris de autoritățile ruse, s-a dovedit a fi cea mai mare pierdere patrimonială din istoria modernă a statului român.
Transportul Tezaurului
Între 12 și 14 decembrie 1916, 17 vagoane încărcate cu 1.738 de casete ale Băncii Naționale și două casete cu bijuteriile Reginei Maria au plecat din gara Iași spre Moscova. Aurul BNR, evaluat la peste 314 milioane de lei, a fost depozitat în Sala Armelor de la Kremlin, unde o inventariere din 1917 a confirmat că toate valorile erau în conformitate cu declarațiile românești.
În vara anului 1917, un al doilea transport a dus în Rusia valori ale BNR, ale Academiei Române, ale Arhivelor Naționale, ale muzeelor și ale altor instituții, totalizând 91,48 tone de aur fin, alături de colecții, arhive, titluri și bunuri culturale de neprețuit.
Consecințele Revoluției bolșevice
După Revoluția bolșevică, în ianuarie 1918, puterea sovietică a rupt relațiile diplomatice cu România, a arestat reprezentantul român la Petrograd și a anunțat confiscarea Tezaurului. Deși sovieticii au promis că îl vor „păstra pentru poporul român”, aurul nu a fost niciodată restituit.
Restituiri parțiale și impactul economic
În secolul următor, România a primit doar trei restituiri parțiale în 1935, 1956 și 2008, niciuna vizând aurul BNR. Pierderea Tezaurului a afectat grav economia interbelică și a rămas un punct sensibil în relațiile româno-sovietice și româno-ruse. BNR a menținut aurul în bilanțuri până în 1929, iar ulterior „pentru memorie” până în 1943.
Starea actuală a Tezaurului
Tezaurul de la Moscova reprezintă una dintre cele mai importante datorii istorice nerecuperate ale României. Deși comisiile bilaterale au fost reluate după 2003, majoritatea Tezaurului nu a fost restituită. BNR continuă demersurile pentru recuperarea acestuia.
Concluzie
Pierderea Tezaurului de către România rămâne un subiect de mare importanță, având implicații economice și diplomatice care încă influențează relațiile dintre România și Rusia.
